O conferință internațională despre contribuția-cheie a produselor forestiere non-lemnoase (Non Wood Forest Products – NWFP) la dezvoltarea socio-economică în Europa în sprijinul tranziției către o economie verde va avea loc pe 23 noiembrie, în organizarea EFI (European Forest Institute). Un eveniment similar a avut loc însă și în România, organizat de Facultatea de Silvicultură din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. O temă despre care vom auzi tot mai des!
Produsele forestiere non-lemnoase (NWFP) precum pluta, rășinile naturale, ciupercile, plantele medicinale, nucile și fructele de pădure au un potențial imens de a contribui la creșterea verde în Europa și la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, spun specialiștii.
Măsura în care aceste produse sunt încorporate în viața de zi cu zi și acțiunile necesare pentru a le valorifica potențialul pe scară largă sunt descrise în detaliu într-o Carte albă, bazată pe lecțiile învățate din zona Mediteranei. Documentul, emis în comun de EFI și Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), identifică domeniile cheie care necesită o atenție politică urgentă și sugerează acțiuni concrete care ar putea fi întreprinse de factorii de decizie, părțile interesate și actorii societății la diferite niveluri din Europa și din alte părți ale lumii.
Iată câteva întrebări-cheie la care participanții la conferința din 23 noiembrie – miniștri din mai multe state, cercetători și oameni de afaceri – vor căuta răspunsuri:
• Care sunt contribuțiile-cheie ale NWFP la dezvoltarea socio-economică în Europa în sprijinul tranziției către o economie verde?
• Care sunt acțiunile-cheie necesare pentru a spori și mai mult contribuția la Pactul verde european și la alte obiective de politică de bază?
• Ce pot face FAO și alte organizații internaționale pentru a promova în continuare consumul și producția durabile de NWFP?
Revenind la conferința de la Suceava, dar și la viitoarea dezbatere a EFI, am cerut detalii consultantului ASFOR pe zona Harghita, Gabor Molnar, doctor în silvicultură. El cunoaște tematica și a scris un articol despre produsele non lemnoase și necesitatea integrării lor în sectorul economic, ca parte relevantă a acestuia.
Vă prezentăm articolul trimis către redacția noastră de Gabor Molnar, cu precizarea că site-ul forestmania.ro îi încurajează pe cei din sector să trimită texte, opinii, articole, fotografii. Le așteptăm pe adresa redactie@forestmania.ro.
Recoltele de produse nelemnoase pot fi strâns corelate cu politicile fiscale și de ocupare a forței de muncă
O înțelegere socială largă a abordării bioeconomiei vizează o includere cuprinzătoare a bioproduselor în sistemele naționale de bunăstare, adică conceptualizarea economiilor ca fiind mai ample decât comerțul înregistrat și formal.
Pădurile UE oferă mai multe produse și servicii care nu sunt lemnoase, cum ar fi captarea a 10% din emisiile de CO2 ale UE, biodiversitate, turism și recreere, apă curată și alte funcții de reglementare. Aceste beneficii pot fi produse în sinergie cu bioprodusele și pot crește gradul de incluziune socială a bioeconomiei bazate pe păduri.
NWFP și serviciile conexe oferă oportunități pentru ca domeniul forestier să interacționeze cu alte sectoare și discipline. Unele dintre aceste interacțiuni au loc deja într-un mod mai mult sau mai puțin structurat, deschizând șanse pentru dezvoltarea lanțului valoric comun.
Sistemele forestiere sunt responsabile pentru o diversitate de servicii ecosistemice foarte valoroase în întreaga Europă. Dintre acestea, NTFP precum ciupercile, castanele, pluta, trufele și fructele de pădure sunt printre cele mai importante din punct de vedere economic și social. FAO a clasificat produsele forestiere nelemnoase în două mari categorii: produse de origine animală și vegetală.
În nordul Europei, legislațiile nordice permit accesul pentru cules de fructe de pădure, ciuperci și alte NWFP, chiar și din pădurile private. Acest acces liber, facilitat de o rețea densă de drumuri forestiere, face din culesul fructelor de pădure și al ciupercilor o parte esențială a modului de viață în zonele rurale din țările nordice. Oportunitățile de vânzare și procesare a NWFP pentru a oferi venituri suplimentare variază foarte mult între produse, regiuni și anotimpuri.
Intervențiile anterioare pentru promovarea utilizării NWFP au inclus instruire în identificarea, culesul, procesarea și comercializarea produselor naturale. De exemplu, în Finlanda, 55000 de culegători comerciali de ciuperci au fost instruiți de la începutul anilor 1970. Scutirile de impozit pe vânzări și impozit pe venit pentru vânzarea fructelor de pădure și ciupercilor culese de o persoană continuă să fie stimulente cheie pentru culesul comercial. Aproximativ o treime din fructele de pădure și aproximativ o zecime din ciupercile culese în țările nordice intră pe piață. În ultimii ani, vânzările de fructe de pădure au scăzut ca urmare a urbanizării și îmbătrânirii populației rurale, precum și a prețurilor scăzute la fructe de pădure. Drept urmare, culesul comercial de fructe de pădure s-a bazat, în ultimul deceniu, în mare parte pe culegătorii migranți, inclusiv pe muncitori din țările vecine și din Asia de Sud-Est.
În concluzie, merită menționat faptul că recoltele de produse nelemnoase pot fi strâns corelate cu politicile fiscale și de ocupare a forței de muncă. Deși nu sunt considerate în întregime drept „sectoare”, ele constituie domenii relevante de politică guvernamentală care afectează indirect dezvoltarea și consolidarea NWFP. În multe cazuri, în economiile cu salarii mai mari, nu există suficienți recoltatori locali pentru a acoperi cererea de astfel de produse, astfel încât forța de muncă migrantă – pentru care culesul este o strategie complementară a mijloacelor de trai – este folosită pentru a umple golul.
De asemenea, bioeconomia într-un context forestier trebuie să depășească un concept pur tehnologic, bazat pe biomasă; conceptul ar trebui să ia în considerare o gamă largă de servicii ecosistemice și efectele lor sociale. Contribuțiile NWFP la o bioeconomie incluzivă din punct de vedere social trebuie să fie pe deplin recunoscute și aduse în dezbaterea politică, inclusiv a unei biosocietăți, așa cum se pronunță în Winkel (2017).
Acest lucru necesită un nou punct de vedere asupra NWFP care să răspundă unei imagini holistice a unei bioeconomii, oferind sprijin și instrumente de politică care nu exclud anumite tipuri de utilizare a resurselor naturale, dar promovează o utilizare incluzivă și o dezvoltare a resurselor forestiere europene.
Există o oportunitate de a lega mai puternic NWFP de tendințele actuale de produse ecologice și soluții bazate pe natură pentru materialele de bază. Schimbările stilului de viață s-ar putea lega de produsele tradiționale și le pot face progresive în lumina unei economii bazate pe bio. În contextul unei bioeconomii multilaterale, beneficiile sociale ale acestor produse pentru bunăstarea umană trebuie luate în considerare. Infrastructura verde și sănătatea verde sunt subiecte importante care trebuie să recunoască mai puternic rolul acestor produse, fie că este un atu pentru activități în aer liber, alimente și medicamente bazate pe natură, fie ca scop social și educațional pentru a menține legături puternice între diferitele părți ale societății și natură. Aceasta include menținerea unui portofoliu larg de opțiuni actuale și viitoare – de la servicii recreaționale, la rezerve medicinale – care sunt în fruntea agendei într-o perspectivă globală.
Bibliografie:
1. Cioacă, Lucian & Enescu, Cristian. (2018). Trends in the evolution of harvesting of non-wood forest products in Romania.
2. Hetemäki, L., Hanewinkel, M., Muys, B., Ollikainen, M., Palahí, M. and Trasobares, A. 2017. Leading the way to a European circular bioeconomy strategy. From Science to Policy 5. European Forest Institute.
3. Mubareka, S., Jonsson, R., Rinaldi, F., Azevedo, J. C., de Rigo, D., Sikkema, R., 2016. Forest bio-based economy in Europe. In: San-Miguel-Ayanz, J., de Rigo, D., Caudullo, G., Houston Durrant, T., Mauri, A. (Eds.), European Atlas of Forest Tree Species. Publ. Off. EU, Luxembourg, pp. e01a52d+
4. Winkel, G (ed.). 2017. Towards a sustainable European forest-based bioeconomy – assessment and the way forward. EFI What Science Can Tell Us 8. European Forest Institute.
5. Wolfslehner, B., Prokofieva, I. and Mavsar, R. (editors). 2019. Non-wood forest products in Europe: Seeing the forest around the trees. What Science Can Tell Us 10. European Forest Institute.
