Escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu nu este doar un subiect de știri externe, ci o amenințare directă la adresa stabilității sectorului forestier românesc. Strâmtoarea Hormuz, un punct critic al comerțului global, a devenit „nodul gordian” care strânge de gât exporturile de cherestea din Vrancea, Neamț sau Suceava.
În contextul unei instabilități regionale cronice, industria lemnului din România se trezește prinsă între ciocanul costurilor logistice explozive și nicovala reglementărilor europene tot mai stricte. ASFOR avertizează: fără o strategie națională reală, cei 3,5% din PIB generați de acest sector sunt în pericol.
O blocadă departe de noi, cu efecte imediate în fabrici
La începutul acestui an, tensiunile dintre marii actori globali au dus la o cvasi-paralizare a traficului prin Strâmtoarea Hormuz. Pentru un gaterist din inima Carpaților, acest lucru s-a tradus instantaneu în cifre brutale. Rutele maritime către piețele din Golf ocolesc acum pe la Capul Bunei Speranțe, adăugând săptămâni de întârziere și costuri logistice majorate cu 30–40%.
Într-o piață globală hiper-competitivă, aceste procente reprezintă diferența dintre un contract semnat și unul pierdut în favoarea marilor producători nordici, care beneficiază de o reziliență energetică și logistică superioară.
Recunosc că nu este în reflexul profesionist al unui om de pădure să urmărească zilnic hărțile maritime din Golf. Dar, de câteva săptămâni, fac asta cu o regularitate neplăcută. Nu din curiozitate geopolitică, ci pentru că punctele de sufocare ale comerțului mondial — iar Strâmtoarea Hormuz este cel mai dramatic dintre ele în acest moment — au început să bată în ușa fabricilor de cherestea din România mai tare decât orice directivă europeană.
Dacă statul dorește să se bazeze în continuare pe aportul economic al acestui sector, trebuie să se așeze la masă pentru o strategie reală — nu pentru promisiuni inaplicabile. Reziliența nu este o favoare, ci o necesitate de securitate națională.
România: Un exportator important, dar vulnerabil
În 2024, exporturile românești către Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au depășit 100 de milioane de dolari. Deși statistic pare o cifră mică la nivel de PIB, impactul social este imens: peste 7.000 de familii din zonele montane depind direct de aceste fluxuri comerciale.
Spre deosebire de Suedia sau Finlanda, industria noastră este fragilă. Ne-am bazat prea mult pe prețul materiei prime și prea puțin pe diversificarea rutelor sau pe eficiența logistică, lăsând companiile autohtone descoperite în fața șocurilor externe.
Dublul stres: Geopolitica și „Menghina” Europeană
Criza de transport se suprapune peste o presiune birocratică fără precedent. Reglementările europene — EUDR (Regulamentul privind defrișările), LULUCF și Legea Restaurării Naturii — aduc costuri de conformitate masive. Suprapuse șocului logistic, acestea riscă să scoată de pe piață mii de operatori români.
Patru direcții pentru salvarea sectorului
ASFOR propune soluții concrete care ar fi trebuit implementate încă de acum un deceniu:
- Lemnul în construcțiile publice: Solicităm ca 25% din fondurile publice pentru construcții să fie direcționate către structuri din lemn. Aceasta ar reduce dependența de exporturile maritime și ar stimula economia circulară locală.
- Diplomație economică reală: Este nevoie de implicarea ambasadelor în susținerea produselor din lemn românesc. Până acum, sprijinul instituțional a fost aproape inexistent.
- Independență prin biomasă: Utilizarea resturilor din exploatare pentru energie industrială ar asigura stabilitatea prețurilor, indiferent de conflictele globale.
- Sector Strategic: În 2026, pădurile nu mai pot fi privite doar prin prisma mediului. Ele sunt un pilon de securitate economică.
Dincolo de improvizație
„Forestierul se descurcă” nu mai este o strategie validă într-o economie globalizată și digitalizată. Fără o viziune care să transforme lemnul într-un motor al construcției interne, vulnerabilitățile noastre vor rămâne expuse la fiecare criză din Orient sau de pe piețele internaționale.
Editorial publicat pe www.asfor.ro
