Pe 30 august 2025, în comuna Giulvăz din județul Timiș a avut loc o vizită de lucru pe șantierul unuia dintre cele mai mari proiecte de împădurire finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul vizează transformarea a 251,63 de hectare de teren agricol în păduri, cu o investiție de 11,16 milioane de lei.
La eveniment au participat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, secretarul general în MMAP Avram Alexandru și senatorul Sorin Șipoș. Gazda vizitei a fost Alexander Degianski, managerul companiei Forest and Biomass Romania SA, care administrează aproximativ 5.000 de hectare de teren agricol și care implementează proiectul.
„Împăduririle reprezintă una dintre cele mai eficiente investiții pentru adaptarea la schimbările climatice, creșterea biodiversității și reducerea eroziunii solului. Prin PNRR, susținem proprietarii publici și privați să transforme terenurile lipsite de vegetație forestieră în păduri sănătoase, care vor aduce beneficii comunităților locale pe termen lung. Le mulțumesc echipelor din teren și tuturor partenerilor care fac posibilă această schimbare pas cu pas, hectar cu hectar”, a declarat ministra.
Suprafețele vor fi împădurite cu specii rezistente și adaptabile: plop euro-american, plop alb, sălcioară și cătină. Proiectul face parte din Investiția 1 – Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane, componentă a PNRR dedicată pădurilor și protecției biodiversității.
Un element inovator este folosirea tehnologiei spot-spray, prin care tratamentele se aplică țintit, doar unde este nevoie. Metoda reduce consumul de substanțe, protejează mediul și crește eficiența lucrărilor – un aspect important în plantațiile tinere.
„În anul care a mai rămas, vom dubla suprafața care a fost împădurită în ultimii doi ani. În paralel, pregătim surse complementare de finanțare pentru a continua programul după 2026. Proiectul de la Giulvăz este o dovadă clară că se poate: atunci când fiecare actor își face partea, împăduririle devin realitate. Este nevoie de această mobilizare comună pentru ca România să transforme hectare neproductive în păduri sănătoase, care să protejeze solul, apa și comunitățile noastre”, a mai adăugat Diana Buzoianu.
Proiectul de la Giulvăz devine astfel un exemplu de bune practici pentru cum fondurile PNRR pot fi folosite pentru a schimba peisajul rural românesc, aducând beneficii atât mediului, cât și comunităților locale.
