Tehnologia face parte din viața noastră, fie că ne dorim sau nu, este omniprezentă.
Da, este destul de trist faptul că ecranele au început să ne umbrească realitatea, iar telefonul a devenit o extensie a mâinii, dar această digitalizare accelerată continuă, fie că ne opunem, fie că o acceptăm.
Totuși, vine întrebarea, cum putem, în acest context, să rămânem conectați și la natură, la esență, și nu doar la Wi-fi? Cum putem ajuta generațiile viitoare să nu piardă această legătură atât de valoroasă dintre om și planetă?
Sursa menționată anterior a realizat un material foarte util pentru cei interesați de o alternativă a grădiniței clasice. În cadrul reportajului este prezentată fondatoarea unei grădinițe de acest gen din România. Adina Horga a relatat despre numeroasele beneficii pe care le aduce o grădiniță în aer liber, contribuind atât la dezvoltarea fizică a copiilor, cât și la cea emoțională și socială.
Astfel, putem spune că are loc o reconectare cu natura și mediul înconjurător, ajutându-i pe cei mici să-și depășească multe bariere. Doamna Horga a explicat, conform PRO Verde, că este vorba despre implementarea unui program de ieșiri în natură, program de la care nu pot fi abătuți nici măcar de condițiile meteo mai puțin prietenoase. Acest tip de ieșiri au loc constant, săptămânal. Vizitele în pădure sunt un obicei frumos, în cadrul căruia cei mici participă la jocuri educative, de explorare, dar și observă acest ecosistem complex.
Respectul pentru natură trebuie insuflat de la vârste fragede, educația în natură având efecte pe termen lung, care se reflectă și la maturitate, după spusele fondatoarei.
„Batem la porta pădurii pentru a-i cere permisiunea să intrăm în ea. Aceasta este una din procedurile foarte importante în educația în natură. Să-i ajutăm pe copii în mod natural să înțeleagă că deși acolo nu este un mediu controlat de către om, respectul față de tot ceea ce întâlnim acolo stă la baza comportamentului nostru educațional din natură”, explică Adina Horga pentru PRO Verde
De asemenea, după spusele doamnei Horga, copiii sunt învățați că tot ce produce natura trebuie să rămână acolo, că de exemplu, pot să admire o floare și fără să o rupă. Respectul pentru ceea ce face mama natură pentru noi este un principiu de bază.
Totuși, fondatoarea a menționat că există și câteva piedici în implementarea educației în natură, unul dintre principalele obstacole fiind chiar mentalitatea părinților. Aceștia fiind mult prea protectivi sau insuficient de informați, se opun ideii. Iar pe lângă reticența părinților, conform doamnei Horga, nici sistemul educațional clasic nu susține acest tip de învățare. Majoritatea profesorilor sunt obligați să se supună regulii de a preda în spații închise, interacțiunea cu natura limitându-se la câteva activități ocazionale de ecologizare.
