DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

DESCARCĂ APLICAȚIA:

-1.5 C
București
-5.9 C
Sibiu
-4.7 C
Suceava
-6.2 C
Covasna
-5.1 C
Piatra Neamț
-5.4 C
Braşov
-4.3 C
Bistrița
-1.3 C
Râmnicu Vâlcea
miercuri, februarie 8, 2023

Green Energy: România risipește resturile de lemn, în loc să încălzească satele

Recomandate

Toate crengile de pe marginea apelor, din livezi, din curți, de pe pășuni, rumegușul și așchiile de la gatere, brazii care rămân după Crăciun, resturile din exploatările forestiere… toate acestea ar putea încălzi satele românești, spun cei de la Green Energy, un cluster care se luptă de ani buni să schimbe percepția publică despre bioeconomia circulară. Avem aproape 4.000 de primării în România și numai 60 au instalat centrale pe bază de tocătură de lemn pentru a încălzi clădirile publice ce deservesc comunitatea. Le-au scăzut cheltuielile cu încălzirea la mai puțin de jumătate…

BioRural este un proiect european care are ca obiectiv integrarea soluțiilor de bioeconomie circulară în zonele rurale europene. A demarat la 1 septembrie și va fi implementat în 14 state, inclusiv la noi. Principalul obiectiv al BioRural, după cum se arată în fișa de proiect, este de a crea o Rețea Paneuropeană de Bioeconomie Rurală în cadrul căreia părțile interesate vor coopera pentru a promova soluții bazate pe bioresurse – soluții la scară mică – cu scopul de a crește ponderea bioeconomiei, oferind o valoare sporită pentru aceste zone.

Parteneri în proiect sunt universități, companii, institute de cercetare, asociații. Din România, o singură entitate stă la această „masă”, ca partener și parte în proiect: Clusterul Green Energy.

Vajda Lajos este președintele clusterului și lucrează, în prezent, la o hartă interactivă a localităților din România care au implementat soluții concrete, cum ar fi încălzirea cu biomasă: BioVill. Ce va arăta harta? Puterea exemplului. Pentru că dacă ești primar și vezi cum a făcut altul și cum a scăzut cheltuielile, poate faci și tu…

Vajda Lajos a explicat, pentru forestmania.ro, ce presupun toate aceste idei și cum se reflectă obiectivele proiectului în viața oamenilor.

„Vorbim despre independența energetică din punct de vedere termic, prin instalarea de centrale pe bază de tocătură de lemn. Este vorba despre clădirile publice, pentru început. Avem deja câteva cazuri, cel mai recent fiind Ghelința din județul Covasna.

La noi, în general, sezonul rece începe pe 15 septembrie și ține până la finele lui aprilie, începutul lunii mai. Deci sunt aproape 8 luni în care e nevoie de căldură. Trebuie ca pe timpul verii să colectezi deșeurile, resturile din lemn. Că doar vedem în toată țara cum arată localitățile… Am putea face curat! De-a lungul căilor ferate, pe malurile râurilor, în livezi. Nu există soluții pentru bradul de Crăciun, după Crăciun… Toate acestea se risipesc, deși sunt o sursă de energie.

Ca să convingem cât e de benefică această soluție, avem de luptat cu percepții.

Oamenii tratează crengile ca pe ceva ce trebuie abandonat, aruncat, nu ca pe o sursă de energie. Iar cel mai greu e să schimbi percepția.

Am lansat ideea „Un sat – un megawatt”, referitor la energia termică. Este suficient pentru clădirile publice – primăria, școala. Și o prezentăm primarilor.

În primul rând, există resursa locală. Aceste deșeuri din lemn despre care vorbeam. Comunitatea trebuie să se implice, e foarte important ca oamenii să înceteze cu „Hai să le aruncăm, că nu merită, nu rentează!”

Sunt mai multe forme de colectare: ori o entitate de economie socială, ori un serviciu în cadrul Primăriei, ori un serviciu externalizat. Mai există și varianta de voucher pentru cei care colectează și duc deșeuri din lemn la spațiul destinat colectării. Cu voucherul poate beneficia de scăderea taxelor locale, de exemplu.

Avem acum peste 60 de localități unde avem acest sistem. Nu de un megawatt, dar s-a pornit”, ne spune Vajda Lajos.

Și iată ceea ce numim un caz fericit: Ghelința, județul Covasna. Cât a durat până a reușit? 6 ani! Ni s-a părut mult timp, și i-am spus. Vajda Lajos e însă bucuros și spune că nu e așa, ci că e un timp scurt…

„Ca să ajungem aici, am derulat un proiect european de cercetare, unde am avut parteneri din Austria, Germania. Era vorba de conștientizare. Am ales din 18 localități din țară două: Ghelința și Estelnic. La Estelnic am derulat, prin fonduri norvegiene, un proiect prin care am instalat o centrală care deservește Primăria, căminul cultural, centrul de tineret și sediul Grupului pentru Acțiune Locală. Tot din acel proiect am înființat o plantație de salcie pe 3 hectare și am cumpărat un utilaj de tocat. Deja era un prim model. Și plecând de aici am putut promova acest programul mai amplu, de sate, comunități bazate pe bioenergie.

Când am ajuns la Ghelința prima dată, am fost întâmpinați cu rezerve. „Iar vorbe goale!” Dar, în șase ani, am ajuns undeva: la Ghelința putem vorbi de independența energetică a comunității din punct de vedere termic.

Șase ani nu e mult, să știți. Acum comunitatea știe ce înseamnă acest sistem. Dar mentalitatea omului nu se schimbă de la o zi la alta. Ce s-a făcut în România 30 de ani? Nu am construit mai nimic… În afară de supermarketuri. Deci eu zic că e un timp foarte scurt. În Germania și Austria a fost nevoie de 20 de ani… E vorba de percepție publică. Pentru că oamenii consideră neînsemnat ce e în jur, deși e valoros”, ne mai spune managerul clusterului.

Pe lângă percepția publică, mai e o piedică. În România, nu poți să aduni crengile din pădure și să le duci unde vrei tu și să faci ce vrei cu ele…

„Avem probleme și cu legislația. Pentru că acest deșeu, aceste resturi neînsemnate sunt legiferate ca lemnul! În loc să apreciezi și să simplifici procedurile pentru colectare, depozitare și transport… Aici e o luptă să demonstrăm că legea poate fi modificată, pentru că vorbim de mii de localități pentru care aceasta ar fi o soluție. E nevoie de consens… PNRR-ul vorbește despre biomasă undeva? Nu. Cheltuim de dragul de a cheltui”.

Proiectele derulate de Green Energy presupun mai mult decât instalarea de centrale termice. E vorba de calitatea vieții, de protecția mediului, de a rezolva problemele sociale, de a stopa depopularea satelor românești. Un complex de factori care sunt însă legați unul de celălalt.

„Generațiile tinere trebuie să vadă în mediul rural o alternativă, iar pentru asta are nevoie de condiții. Nu ca la oraș, dar totuși. Plus că trăiești mai sănătos, mai aproape de natură… Ce se întâmplă dacă rămânem fără curent o săptămână în orașele mari? Ce faci, la minus 20 de grade? O săptămână, atât. Abia atunci ne vom da seama ce înseamnă mediul rural”, spune Vajda Lajos.

Ghelința a primit din partea Ambasadei Franței diploma de „localitate durabilă 2021”, iar șeful Departamentului de Dezvoltare Durabilă din Guvern, Borbély László, i-a lăudat pe cei de la Green Energy constant, pentru efortul lor, și a spus că dezvoltarea durabilă nu mai este doar o opțiune, ci singura direcție care poate fi urmată, indiferent de sector.

„Nu au mulți ce are azi Ghelința. Nu au alte țări… Grecii nu au. E un model”, ne mai spune Vajda Lajos.

O super-centrală și… saci cu resturi de la sicrie

Green Energy își are sediul în Sfântu Gheorghe, unde este și Incubatorul de afaceri, dar și clusterul Pro Wood. O clădire mare, cât o școală.

Vajda Lajos nu e ca „cizmarul care umblă cu pantofi rupți”, ci a montat aici o centrală pe bază de resturi de lemn.

Nu ocupă mult loc, dar merge ca unsă și încălzește iarnă de iarnă clădirea.

Au construit un șopron din lemn unde țin tocătura. Într-o magazie au o grămadă de saci plini cu resturi de la o firmă care face sicrie.

De ce să le arunce? Prind bine aici, că încălzesc zeci de birouri.

Rămâne de văzut câți primari vor face trecerea la astfel de sisteme. Rețeta nu e complicată: o centrală, un loc de depozitat, un tocător și câteva hectare plantate cu arbori cu creștere rapidă. Și – important – cetățenii informați despre nevoia de resturi lemnoase… și implicarea lor în colectare, sub o formă sau alta.

Semnele sunt bune. Când am fost noi la biroul Green Energy venise și primarul din Tazlău, Neamț (inginer silvic de profesie). E interesat, pentru comunitatea lui, de un astfel de sistem economic de producere a încălzirii. Cu timpul, vor fi tot mai mulți… Dacă nu de dragul sustenabilității, cel mai probabil o vor face pentru că nu își vor mai permite să plătească facturile la gaz.

Puteți citi mai multe despre Green Energy chiar pe site-ul lor, AICI.

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi