Pompierii militari au lichidat 587 de incendii în primul weekend de toamnă, dintre care peste 400 au fost arderi de vegetație uscată, fond forestier, miriști și deșeuri, potrivit bilanțului IGSU. Suprafața afectată a depășit 2.500 de hectare în doar trei zile. Cifrele confirmă profilul întregului sezon 2026: nu un megaincendiu de tip mediteranean, ci o succesiune de focare repetate, pe lizieră, pe pajiști și pe versanți uscați, în cea mai mare parte de origine umană.
Odată cu bilanțul, IGSU a reamintit că arderea vegetației este interzisă, amenda pentru persoanele fizice fiind cuprinsă între 7.500 și 15.000 de lei. Campania națională „Nu aprinde pericolul!” se derulează până pe 15 octombrie.
Caraș-Severin: peste 400 de hectare în opt zone
Județul Caraș-Severin a concentrat cele mai multe intervenții din august până în septembrie. La mijlocul lunii august, ISU raporta peste 300 de hectare atinse de flăcări, cu focare majore la Măru (circa 100 ha), Pârvova, Reșița–Secu și în Parcul Național Domogled–Valea Cernei, unde relieful a impus intervenția a două elicoptere ale Inspectoratului General de Aviație. Una dintre aeronave a aterizat pe stadionul din Băile Herculane pentru coordonarea aruncărilor de apă.
La începutul lunii septembrie, intervențiile au continuat la Delinești, la Petroșnița–Prisian (circa 80 ha, lichidat) și din nou în Domogled. Pe 10 septembrie, bilanțul județean depășise 400 de hectare, distribuite în opt zone: Agadici–Jitin–Ticvaniu Mic (232 ha de vegetație uscată și mărăciniș), Gârliște (70 ha), Ocna de Fier, Cănigea, Glimboca și Rusca Montană. În zona Herculane–Domogled, litiera și fondul forestier afectate au fost estimate la 3,5 hectare, elicopterul executând 14 aruncări. Pe alocuri, accesul pedestru al echipajelor a fost imposibil.
La Delinești, vântul și vegetația ierboasă înaltă au transformat focarul într-unul violent. Locuințele nu au fost amenințate, dar fondul forestier a fost atins direct.
Bihor, Vâlcea, Vaslui, Hunedoara: aceleași cauze, în aceeași săptămână
Pe 5 septembrie, la Mizieș (Bihor), au ars circa 25 de hectare de pădure. Cinci echipaje, sprijinite de voluntari din Drăgănești, au intervenit în condiții de vânt cu direcție variabilă. În aceeași zi, la Vaideeni (Vâlcea), pe traseul Balota, un incendiu de fond forestier a necesitat recunoaștere aeriană cu drona. Țara se afla sub Cod galben de caniculă, cu temperaturi de până la 36 de grade în Banat și Oltenia.
În Vaslui, focarele de vegetație au acoperit 12 hectare într-un episod și zeci de hectare în altul, cu locuințe salvate la limită. În Hunedoara, un incendiu de peste 20 de hectare a dus la închiderea temporară a unui drum național. Încă din iulie, DSU raportase, pe parcursul a trei zile, peste 180 de intervenții și aproape 1.000 de hectare de vegetație afectate.
Lunca Mureșului: un focar subteran care nu se stinge cu ploaie
Cazul atipic al anului este cel din Parcul Natural Lunca Mureșului. Un focar subteran apărut în octombrie 2025, pe circa 200 de metri pătrați, s-a reactivat în iunie 2026 în albia secată a Mureșului Mort și a ajuns la circa 30 de hectare de fond forestier, integral în aria protejată. Precipitațiile nu l-au stins, iar pompierii au intervenit de șapte ori. Administrația parcului a avansat soluția inundării artificiale a albiei, neaplicată până în prezent.
Măsurătorile au indicat prezența amoniacului în sol, iar cauza exactă este în curs de analiză, cu sprijinul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier și Petrolier. Direcția Silvică Arad estima, la mijlocul lunii septembrie, 57 de metri cubi de masă lemnoasă afectați, 86.000 de puieți compromiși și o pagubă de 459.000 de lei. Arborii ard de la rădăcină, focul fiind localizat sub litieră, nu pe ea.
De ce arde România aproape la fel ca în anii precedenți
Seceta hidrologică a marcat întreaga vară: Dunărea a coborât spre debite critice, iar solul de la lizieră a rămas fără rezervă de apă. Pe acest fond, cauza dominantă rămâne cea cunoscută de ani de zile de specialiștii români — focul pornit de pe terenul agricol, din miriște, de pe pajiște sau din resturile vegetale lăsate să ardă până la marginea pădurii. Marea majoritate a incendiilor de pădure sunt de origine umană.
Romsilva nu a publicat încă un bilanț consolidat pentru 2026. Ultimul raport anual disponibil, cel pentru 2025, consemnează 501 incendii pe 7.702 hectare în fondul forestier administrat sau deservit de Regie — în scădere față de recordul din 2024, când au fost înregistrate 651 de incendii pe 8.851 de hectare. Paguba din 2025 s-a ridicat la 3,64 milioane de lei, împărțită aproximativ egal între masa lemnoasă și puieți. Anul 2026 nu a produs, până acum, un val național comparabil cu cel din 2022, dar a însumat o serie de weekenduri în care vegetația uscată a cerut intervenție aeriană.
Ce rămâne după stingere
Un incendiu de litieră nu doboară, de regulă, arboretul adult. Distruge în schimb regenerarea naturală, stratul organic care hrănește solul și echilibrul biologic al versantului. În Domogled, fiecare hectar afectat este și habitat protejat. În Lunca Mureșului, fiecare rădăcină arsă ridică întrebări la care laboratoarele încă nu au răspuns.
Până pe 15 octombrie, mesajul instituțiilor rămâne neschimbat, pe panouri și în comunicate: nu aprindeți vegetația. În 2026, această interdicție descrie cu precizie locul din care a pornit, din nou, aproape tot focul.
