Ing. Dănuț Motaș: Este inechitabilă acordarea unui salariu mai mic fasonatorului mecanic, comparativ cu TAF-istul

Directorul Centrului de Perfecționare de la Roznov, ing. Dănuț Motaș, a prezentat la Ziua Forestierului un material din care reiese că „este o mare greșeală” ca TAF-istul să fie mai bine plătit ca fasonatorul mecanic.

Prezentăm argumentele domnului Motaș din prezentarea făcută la Poiana Stampei:

„Fie că este vorba de crearea de bunuri materiale sau servicii salariul reprezintă o pondere importantă ,atât în componența Prețului de cost cât și în componența PREȚULUI DE VÂNZARE.

Pentru rentabilitate, dar și pentru creșterea eficienței activității a agenților economici, atenția este îndreptată cu precădere în zona reducerii cheltuielilor salariale. Acest indicator (SALARII), redus chiar cu un procent mic, contribuie la creșterea eficienței economice, factor important în componenta totală a prețului de cost.

Forța umană, consumată în procesul de muncă poate fi redusă pe trei căi principale și anume:

• Introducerea progresului tehnic în procesul de muncă care constă în folosirea unor utilaje și instalații performante capabilă să înlocuiască o parte sau în totalitate forța de muncă fizică, prestată de muncitori.
• Organizarea științifică a proceselor de muncă pe întregul flux tehnologic
• Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă existentă pe flux, fără a crește intensitatea muncii.

Cea de a treia cale (creșterea gradului de ocupare) în general se realizează, în necunoștință de cauză, în marea lor majoritate cu creșterea intensității muncii.

Pentru înlăturarea acestui impediment, specialiștii care activează în domeniul organizării, a producției și a muncii trebuie să fie buni cunoscători a proceselor de muncă.

Gradul de ocupare a forței de muncă NU presupune creșterea intensității muncii.  

Gradul de ocupare, presupune utilizarea permanentă a forței de muncă, fără efort suplimentar, pe toată durata zilei de muncă. ( 480 minute).

Cu toate acestea, chiar dacă se ține cont de intensitatea muncii, există locuri de muncă și meserii care pentru exercitarea lor presupun  consumuri energetice diferite, consumuri care trebuie compensate prin niveluri de salarizare.

Referindu-se la activitățile (meseriile) din exploatările forestiere, studiile făcute în privința consumului de energie evidențiază faptul că „aportul energetic al operatorului de la recoltarea masei lemnoase” este de 4384 kcal, apropiat de consumul unui aviator.

În același loc de muncă, aportul energetic al „operatorului la colectarea și manipularea lemnului”, (a TAF-istului), este de 2859 kcal, adică cu 1525 Kcal mai mic decât a „fasonatorului mecanic” ( drujbist).

Diferența respectivă (4384 – 2859) reprezintă 80% din rata metabolică bazală.

În fotografia anexată este prezentat aportul energetic a unui bărbat cu vârsta cuprinsă între 31 și 60 de ani, pentru trei ocupații( funcții diferite).

Ca primă observație, se constată că pentru toate ocupațiile rata metabolică bazală este aceiași de 1906 kcal. Rata metabolică activă este diferită și depinde de numeroși factori cu ponderi ce influențează creșterea consumului energetic. Acest consum este acoperit de un regim nutrițional, care se găsește în alimente cu conținut ridicat de proteine.

De aici concluzia că venitul salarial, trebuie să fie la un nivel corespunzător aprovizionării cu produse alimentare, care prin consum să garanteze suplimentul de kcal de care organismul uman are nevoie.

Însă criteriile care stau la baza stabilirii salariilor sunt mai numeroase și unele din ele mai importante.

Cel mai important criteriu, este IMPORTANȚA MUNCII și RESPONSABILITĂȚII SOCIALE care presupune o pregătire profesională superioară și conțin activități ce influențează direct sau indirect buna funcționare a societății.

Cel de al doilea și important criteriu este cantitatea și calitatea muncii care, în sfera productivă, se măsoară prin volumul produselor sau serviciilor realizate în unitățile de timp stabilite de către părțile implicate în activitatea respectivă.

Revenind la activitatea forestieră, pentru care s-au luat în studiu cele două calificări de bază, TAF-ist și FASONATOR MECANIC, constatăm că rata metabolică activă este de aproape trei ori mai mare decât a tractoristului.

Care sunt cauzele care generează această stare de lucru din exploatările forestiere?

Fără îndoială, nu putem să le enumerăm pe toate, dar nu putem trece cu vederea peste cele mai importante care sunt determinante.

Prima cauză, este efortul permanent al fasonatorului mecanic, care prin forța musculară a mâinilor și în general a întregului corp, preia întreaga greutate, a motouneltei, pe care trebuie să o suporte pe întreaga durată a zilei de muncă. Această greutate, nu este de neglijat ea fiind în medie de la 4 până la 6,5 Kg (depinde de tip), plus greutatea lamei de ghidare a lanțului și combustibilului. Purtatul în mâini, la care se mai adaugă și vibrațiile generate de motorul motouneltei, solicită constant și permanent corpul fasonatorului mecanic.

Nu sunt de neglijat nici zgomotele produse de motor care presupun, purtarea obligatorie a antifoanelor.

Operatorul la colectarea și manipularea lemnului (TAF-istul), nu se confruntă cu asemenea cauze , ba mai mult confortul oferit de scaunul din cabină, precum și protecția pe care aceasta o asigură tractoristului, contribuie la o rată metabolică activă, așa cum s-a arătat mai sus, de aproape trei ori mai mică decât a fasonatorului mecanic.

Necunoașterea acestor situații, conduce la stabilirea unor reguli de lucru în care, oboseala lentă dar constantă, afectează calitățile în execuție a operatorului, diminuându-i în mod deosebit atenția.

Oboseala și neatenția, sunt doi factori periculoși care-i regăsim aproape în toate cauzele care au condus la producerea accidentelor de muncă.

Fără discuție, nivelul de salarizare depinde în mod deosebit de veniturile realizate de fiecare societate și în foarte multe cazuri, nu se datorează unei atitudini necorespunzătoare a angajatorilor, care constrânși de situația financiară este forțat să nu țină cont de efortul salariaților.

Totuși, indiferent de situație, acordarea unui salar mai mic fasonatorului mecanic, comparativ cu salarul tractoristului (TAF-istului), nu este echitabil, este o mare greșeală.

Dacă la toate acestea se mai adaugă un alt factor greu sesizabil dar foarte periculos și anume deficitul minim de APĂ, randamentul fasonatorului mecanic se reduce sub 50%, deși efortul fizic este maxim.

Acest lucru este pus în evidență prin scăderea performanței la un deficit aparent minim de apă.

Un deficit de 2 până la 4%, care abia creează senzația de sete și pe care operatorul o neglijează, duce la scăderea randamentului muncii până la 40%. Dacă setea se accentuează până la 8%, când de regulă, o persoană adultă, reacționează corespunzător și anulează senzația de sete, consumând apă necesară, randamentul la momentul respectiv a scăzut până la 80%.

Acționând în cunoștință de cauză, obligație care aparține atât operatorului cât și angajatorului, din punctele de vedere prezentate se realizează;

a)Menținerea la un nivel ridicat a performanței muncii, reducându-se semnificativ oboseala

b)Creșterea atenției, menținând un comportament adecvat în executarea sarcinilor de serviciu, lucru respectiv conduce substanțial la reducerea, dacă nu se poate – la eliminarea accidentelor de muncă.

Luând în considerație chiar numai aceste aspecte, care pot fi realizate, conduc la obținerea unor efecte nebănuite, în bilanțul total economic a societății, dacă măsurile respective sunt promovate.

Aparent măsurile respective sunt cotate ca minore și în consecință, nu sunt tratate cu seriozitate, necuantificând rezultatele.

De dorit este ca orice aspect al activității productive (major sau minor) să i se acorde atenția cuvenită”.      

Mai multe despre Ziua Forestierului 2022, AICI și AICI.