Pe Ciprian Dumitru Muscă, președintele Asociației Forestierilor din România – ASFOR, nu îl găsești două zile la rând în același loc. Azi e la Brașov, la un eveniment al facultății, mâine la Vatra Dornei, poimâine la o exploatare forestieră din Tulcea, răspoimâine la sediul ASFOR, după o ședință la minister. Mereu în contact cu firmele din Asociație, cu factorii de decizie sau cu cei din EOS. Sunt foarte puțini cei care știu exact „cum stăm” când vine vorba despre drumul lemnului în România, iar el e unul dintre ei. A acceptat să ne acorde un interviu în care abordăm temele zilei: viitoarea Strategie forestieră, casele din lemn, școlarizarea, PNS, Ziua Silvicultorului.

Forestmania.ro: Mai avem puțin și vom avea, în sfârșit, o Strategie Forestieră Națională. Credeți că toți experții României în silvicultură angajați să creeze schița de strategie vor reuși să exprime acel „just echilibru” între cele trei funcții ale pădurii? Sau vom avea surprize?

Ciprian Dumitru Muscă: Am avut, avem și vom mai avea strategii forestiere în România. După cum tot spun, am mai spus și tot voi spune, fără infrastructură, în special drumuri, utilaje și forță de muncă specializată, drumul lemnului din pădure în economie nu există. Și nu există nici în sens invers, în sensul unei bune administrări a pădurii, acest lucru însemnând pază, împăduriri, lucrări de îngrijire, combatere a dăunătorilor și a incendiilor, inclusiv turism. Viziunea ASFOR cu privire la dezvoltarea sectorului forestier din România este prezentată încă din anul 2020 în documentul de viziune „România verde în 10 pași”.

Legat de strategia forestieră pe care a comandat-o Guvernul, prin Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, finanțată din PNRR, și care a fost adjudecată prin procedură de licitație publică de către Facultatea de Silvicultură din Brașov, ea trebuie să răspundă cerințelor scrise în caietul de sarcini. Prin urmare, dacă cel care a scris caietul de sarcini, a formulat o solicitare coerentă și primește răspunsuri adecvate, vom avea o strategie și un plan de măsuri care se vor implementa în perioada următoare, așa cum a fost solicitat. Așteptăm momentul în care ministerul de resort va pune în dezbatere publică Strategia forestieră și vom face propuneri, dacă se va impune acest lucru.

Forestmania.ro: Anul acesta a adus totuși vești bune și pentru sectorul forestier românesc – banii din Planul Național Strategic. Totuși, de ce avem doar 300 de utilaje moderne, azi, la 4.000 de firme? Care e explicația?

Ciprian Dumitru Muscă: Explicația este foarte simplă – lipsa de finanțare. Ne uităm la agricultură și vedem diferența. Acolo unde au existat scheme de finanțare a utilajelor agricole, sunt și utilaje agricole noi. Sectorul forestier este o victimă a unei imagini publice negative care a dus la încadrarea lui într-un grad de risc foarte ridicat, ceea ce îl face nefinanțabil din partea băncilor și în același timp nu este finanțat nici prin instrumente ale statului, motivat tocmai de aceeași imagine negativă.

Forestmania.ro: Deja sunt voci care comentează că acei bani din PNS se vor duce doar la anumite firme, că nu sunt destui acești bani, că cei „mici” nu au șanse etc. Ce ne puteți spune despre toate acestea?

Ciprian Dumitru Muscă: Faptul că nu sunt destui bani este cert, însă este un început și trebuie să ne mobilizăm să-i absorbim și să ne luptăm pentru realocări și ulterior pentru a îmbunătăți măsura. Finanțarea vine, ca orice finanțare, prin procedură competitivă, unii vor câștiga, alții vor pierde. Cu siguranță unii vor fi supărați, însă trebuie să renunțăm la balada mioriței și trebuie să luptăm pentru a fi competitivi și, indiferent dacă vom câștiga sau vom pierde, trebuie să susținem necesitatea finanțării sectorului forestier, în special a exploatării lemnului. Breasla forestierilor este formată din firme de exploatare și, indiferent dacă sunt mici sau mari, toți au șanse egale, toți sunt forestieri, toți stau la aceeași masă.

Forestmania.ro: Din ce în ce mai puțini tineri se îndreaptă spre o carieră silvicultură – a devenit o meserie „blamată” la noi – iar media de vârstă în sistemul silvic, dar și forestier, e destul de înaintată. Am vrea să comentați puțin acest subiect.

Ciprian Dumitru Muscă: Este un cumul de factori. Mai întâi școlarizarea fără număr prin învățământul la distanță, numărul mare de facultăți, au dus la supra-școlarizare; ipotetic, avem specialiști pentru următorii 100 de ani. Finanțarea universităților în funcție de numărul de studenți este un alt mare handicap, astfel că gradul de pregătire al celor care finalizează studiile este de multe ori foarte slab. Pe viitor, accentul trebuie pus pe formarea profesională continuă în centre de formare specializate și pe școlile de formare profesională a operatorilor de utilaje de exploatare forestieră.

Forestmania.ro: Va rezolva dotarea cu utilaje lipsa forței de muncă? Pentru că distribuitorii de forwardere spun, de exemplu, că acest utilaj înlocuiește 5 oameni.

Ciprian Dumitru Muscă: Dotarea cu utilaje este obligatorie în România. Aceasta rezolvă oarecum parțial problema forței de muncă, problemă care se va acutiza în următorii 5 ani, dacă nu se vor lua măsuri. Trebuie să avem clar în vedere faptul că lipsa de drumuri și utilaje va face lemnul din pădurile României inaccesibil. Întrebarea pentru perioada următoare va fi foarte clară: suntem sau nu în stare să facem drumuri și să clarificăm situația drumurilor forestiere rămase în administrarea RNP, dar care deservesc integral proprietăți private?! Dacă nu avem în plan să construim drumuri forestiere, în accepțiunea de drum forestier, atunci va trebui să gândim sisteme de exploatare specifice, cu căi de colectare pe pământ, pe distanțe mari, pe care să le folosim temporar sau permanent.

Forestmania.ro: De ce nu există și în România o politică de stat referitoare la construcțiile din lemn? În condițiile în care toată lumea o face deja. Putem spune că guvernanților le este efectiv teamă de reacțiile celor din asociațiile de protecția mediului? Sau pur și simplu nu îi interesează?

Ciprian Dumitru Muscă: Incendiile și povestea comunistă a celor trei purceluși, care din păcate este încă foarte actuală, sunt două motive. Românii doresc case trainice din beton și cărămidă, care să dăinuie sute de ani. Ca să fim corecți, există și o lipsă a ofertei de case din lemn. Abia în ultimii ani au început să apară firme specializate în construcția de case din lemn, care vând în special în străinătate, însă încep să vină cu oferte și pentru piața internă.  

Forestmania.ro: Chiar dacă Ministerul Mediului și Romsilva anunță oficial și frecvent că tăierile ilegale de lemn în cantități mari sunt de domeniul trecutului și că fondul forestier național crește, sunt încă foarte multe voci care susțin opusul și mențin această temă „caldă”. Cum vă explicați?

Ciprian Dumitru Muscă: Tema tăierilor ilegale este întrebuințată în moduri atât de diferite, încât de cele mai multe ori nici nu mai reușim să înțelegem care ar fi scopul sau intenția. Este de campanie electorală, trambulină politică, subiect de a atrage finanțare prin rețelele sociale, temă pentru a modifica legi – vezi modificarea Codului Silvic, care prevede că, pentru combaterea tăierilor ilegale, lemnul trebuie să se vândă fasonat (nimic mai fals, nu are nici o legătură modul de vânzare a lemnului cu paza fondului forestier, e ca și cum ai combate evaziunea fiscală la vânzarea de pâine, prin ambalarea acesteia în pungi produse de doi producători).

Faptul că România a avut probleme cu tăierile ilegale este o certitudine, faptul că SUMAL 1, SUMAL 2 și alte măsuri luate de statul român au contribuit la reducerea fenomenului este din nou o certitudine. Determinarea dimensiunii reale a fenomenului cade în responsabilitatea instituțiilor abilitate ale statului român. Dacă este să ne raportăm la o statistică a Ministerului administrației și internelor, din 800.000 de infracțiuni constatate la nivel național, 33.000 sunt la regimul silvic, ceea ce înseamnă puțin. Important este ca autoritățile de control să-și îndeplinească îndatoririle și să oprească orice încercare sau furt de lemn.

Forestmania.ro: Se apropie Ziua silvicultorului. Cum ne găsește această zi în 2022, față de anul trecut?

Ciprian Dumitru Muscă: Ziua silvicultorului, ca și Ziua forestierului sunt zile în care trebuie să dăm dovadă de unitate și să facem tot posibilul pentru a promova pădurea și lemnul ca resurse vitale pentru o viață sănătoasă, în armonie cu natura.

Fiind vorba de Ziua silvicultorului, trebuie să fie prezentată activitatea de administrare a pădurilor din România. În mod firesc, trebuie să fie o zi a „pădurilor deschise” în care, cu mic cu mare, toți cei care doresc să se informeze și să cunoască meseria de silvicultor, să o poată face. Pe mine mă va găsi la Facultatea de Silvicultură din Suceava, unde le voi vorbi studenților.

Forestmania.ro: Cum au depășit firmele din cadrul ASFOR cei doi ani de pandemie?

Ciprian Dumitru Muscă: Prin muncă. Lemnul fiind un produs vital pentru existența omului de zi cu zi, atât în pandemie, cât și în toate crizele de până acum, s-a lucrat.

Forestmania.ro: Ați împlinit acum câteva zile 3 ani – deja! – de când sunteți președinte ASFOR. Dacă ar fi să sintetizați într-o propoziție activitatea din acești ani, care ar fi acea propoziție?

Ciprian Dumitru Muscă: „România verde în 10 pași” – este singurul document de viziune elaborat pe baza realităților din România și pentru dezvoltarea unui sector forestier format din firme autohtone care să ne asigure că vom avea păduri sănătoase, o economie forestieră prosperă și comunități locale puternice.

Dacă vorbim de un just echilibru: economic – mediu – social, în cazul pădure – sector forestier – comunități există o dependență, o legătură de condiționare, fără de care România ca stat nu va avea nici păduri, nici economie forestieră, nici comunități în zonele de munte.