Interviu cu ministrul Tánczos Barna. Teme: împăduriri, urși, apă, SUMAL

0
417

Ghidurile referitoare la împăduriri au fost lansate în consultare publică. Se vorbește despre schimbări aduse sistemului de trasabilitate SUMAL, despre nevoia de drumuri forestiere și avem probleme cu urșii, dar și cu apa, din cauza secetei. Despre toate acestea am discutat cu ministrul Mediului, Tánczos Barna, care ne-a acordat un interviu.

Forestmania.ro: Ați vorbit recent despre risipa apei potabile. Chiar dacă ați spus că România are rezerve strategice de apă, îndemnul dvs a fost să nu „risipim” apa, iar mulți au primit cu îngrijorare acest apel. Dacă ar fi să privim în viitor, credeți că ne vom confrunta cu o situație și mai gravă în privința apei?

Tánczos Barna: Seceta cu care ne-am confruntat în ultima perioadă este, fără îndoială, efectul schimbărilor climatice la care suntem martori. Este extrem de important ca populaţia să înţeleagă faptul că sistemele de alimentare cu apă potabilă au fost dimensionate fără folosinţă de irigaţii şi nu recomandăm în această perioadă udatul grădinilor şi umplerea unor bazine/piscine. Sunt multe localități în care apa devine din ce în ce mai prețioasă, iar restricționarea consumului are scopul de a asigura apa potabilă pe termen mediu.

Apa potabilă este o resursă de care trebuie să avem grijă şi în perioade de abundenţă şi în perioadele în care nu avem secetă. Rezerva de apă este probabil cea mai importantă resursă de care dispunem în momentul de faţă.

Ploile, chiar dacă vin, de foarte mult ori vin şi sub formă de grindină şi afectează zone unde pot fi distruse culturile, iar în parallel, la câţiva kilometri distanţă, persistă seceta. Tocmai de aceea trebuie să fim foarte precauţi şi responsabili în această perioadă cu privire la modul cum utilizăm apa potabilă.

Forestmania.ro: Ministerul Mediului are în organigramă o Direcție dedicată PNRR, cu peste 50 de angajați. Este funcțională? Care este situația în acest moment? Ați început recrutarea, ați găsit specialiști?

Tánczos Barna: Direcția Generală PNRR a fost înființată în data de 01.06.2022 și va funcționa cu un număr total de 63 posturi.

Va avea următoarea structură:

1. Direcția Programare, Evaluare și Contractare (18 posturi – 3 posturi de conducere și 15 posturi de execuție) care are în structură următoarele servicii:

a) Serviciu Programare Evaluare – 9 posturi

b) Serviciu Contractare – 8 posturi.

2. Direcția Monitorizare și Autorizare Plăți (18 posturi – 3 posturi de conducere și 15 posturi de execuție) care are în structură următoarele servicii:

a) Serviciu Monitorizare Tehnică și Gestionare Acte Adiționale – 9 posturi

b) Serviciu Verificare Achiziții și Autorizare Cheltuieli – 8 posturi.

3. Serviciu Contabilitate și Plăți (8 posturi – 1 post de conducere și 7 posturi de execuție).

4.Birou Control (7 posturi – 1 post de conducere și 6 posturi de execuție).

5. Compartiment Nereguli (3 posturi de execuție).

6. Compartiment Control Financiar Preventiv(2 posturi de execuție).

7. Compartiment Juridic și Raportare Program (5 posturi de execuție).

Pentru operaționalizarea structurii, au fost realizați următorii pași:

•        În data de 05.07.2022 a fost încadrat Directorul General al direcției generale, în urma concursului organizat.

•        În data de 07.07.2022 a fost finalizat concursul pentru ocuparea postului de Director General Adjunct.

•        Până în prezent au fost transferate 5 persoane pentru ocuparea pozițiilor de execuție.

•        În data de 11.07.2022 au fost încadrate 13 persoane în urma concursului organizat pentru ocuparea a 18 posturi de execuție

•        În data de 12.07.2022 a fost organizat concursul de recrutare pentru ocuparea a 7 posturi de execuție

•        În data de 28.07.2022 a fost organizat concursul de recrutare pentru ocuparea a 13 posturi de execuție

•        Până în prezent nu a fost organizat niciun concurs pentru ocuparea pozițiilor de director și șef serviciu.

Forestmania.ro: Ghidurile referitoare la programul de împăduriri sunt în consultare publică deja. Sunteți optimist în privința obiectivelor asumate, când vobim despre împăduriri?

Tánczos Barna: 56 000 de hectare vor fi împădurite prin PNRR până în 2026. Măsura de investiții din PNRR –  Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri inclusiv în păduri urbane și reîmpăduriri – are un buget de 730 milioane de euro și vizează realizarea a 56 000 ha de noi păduri și suprafețe cu vegetație forestieră în zonele vulnerabile la schimbările climatice. Totodată, vor fi finanțate lucrări de împădurire și lucrări de îngrijire a plantațiilor și creștere a suprafeței cu vegetație forestieră în lungul căilor de comunicație, în interiorul aglomerărilor urbane (păduri urbane, inclusiv de tipul mini-pădurilor) în jurul localităților și între câmpurile cu culturi agricole, precum și alte categorii de perdele forestiere de protecție.

Schimbările climatice pot fi prevenite și acest fenomen poate fi încetinit doar dacă acționăm pe cele două planuri: reducem emisiile și creștem capacitatea de sechestrare a carbonului la nivel mondial. De aceea, lansarea celor două ghiduri pentru împăduriri și reîmpăduriri, vine în sprijinul luptei împotriva schimbărilor climatice și, totodată, în sprijinul celor care vor să înființeze suprafețe noi împădurite.

Aceste două ghiduri care stau la baza absorbției celor 730 de milioane de euro din PNRR, conțin regulile de cheltuire a fondurilor disponibile pentru împăduriri și reîmpăduriri.

Pentru împăduriri, avem un buget de 500 de milioane de euro, ghidul se bazează pe o schemă de ajutor de stat care a fost aprobată de Comisia Europeană, acest buget va fi la dispoziția beneficiarilor publici și privați, indiferent de tipul de proprietate a terenului pe care se face plantarea noii păduri, se pot finanța aceste investiții. În ceea ce privește al doilea ghid de finanțare lansat în dezbatere publică, finanțăm refacerea suprafețelor forestiere acolo unde fondul forestier a fost afectat de factori biotici, abiotici, de fenomene meteo, furtuni, doborâturi, cu un buget de 100 milioane de euro.

Este un nou început pentru pădurile din România, cu un buget fără precedent, care permite ca județele care au suprafețe foarte mici de pădure să beneficieze de aceste scheme de finanțare, să refacă ecosistemele, să refacă echilibrul natural, ecologic în acele județe. Și celelalte județe care sunt la 10, 20, 30% suprafață forestieră pot fi beneficiare și astfel gama completă de beneficiari este asigurată: persoane fizice, persoane juridice, persoane juridice de drept privat sau de drept public.

În ceea ce privește investițiile în noi suprafețe ocupate de păduri, inclusiv în păduri urbane și reîmpăduriri, bugetul de 730 milioane de euro este repartizat astfel:

●       500 de milioane de euro -„Sprijin pentru Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri”;

●       100 de milioane de euro – „Sprijin pentru refacerea potențialului forestier afectat de incendii, de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, de infestări ale plantelor cu organisme dăunătoare și de evenimente catastrofale”;

●       5 milioane de euro prin schema de ajutor de minimis – Reîmpăduriri realizate începând cu 1 februarie 2020 și până la data aprobării schemei de ajutor de stat;

●       95 de milioane de euro – Înființarea de perdele forestiere de protecție a căilor de comunicații conform Legii nr.289/2002 și pentru împădurirea terenurilor degradate conform Legii nr.100/2010;

●       30 de milioane de euro – pentru păduri urbane.

Ca urmare a acestor investiții, până la finalul anului 2023 se vor realiza lucrări de împădurire și reîmpădurire pe o suprafață de 25.000 ha, urmând ca în perioada 2024-2026 să se realizeze alte 31.000 ha de lucrări de împădurire și reîmpădurire.

Totodată, până în 30 Septembrie 2022 se va elabora și adopta Strategia Forestieră Națională, care va stabili norme obligatorii pentru împădurire și reîmpădurire, păduri și suprafețe cu vegetație forestieră în zonele vulnerabile la schimbările climatice, iar până pe 30 septembrie 2024 cel puțin 90 pepiniere noi și renovate vor fi operaționale în conformitate cu cerințele legale stabilite în Strategia Forestieră Națională.

Bugetul total alocat Componentei C2 din PNRR – Păduri și biodiversitate – este de 1,173 de miliarde de euro, din care 730 milioane de euro sunt prevăzute pentru investiții în noi suprafețe ocupate de păduri, inclusiv în păduri urbane și reîmpăduriri, 50 de milioane de euro pentru investiții în pepiniere și tehnologii moderne de producere a puieților, iar 1 milion de euro va fi destinat reformării domeniului forestier.

Forestmania.ro: Un profesor universitar ne-a declarat într-un interviu că „dacă statului român i-ar păsa de păduri, ar investi în firmele de exploatare”. Având în vedere că utilajele moderne, prietenoase cu mediul, ajută pădurea și deci pe noi toți, cum vă explicați că niciun leu din PNRR nu este destinat acestui sector? Aveți vreo veste bună pentru sectorul forestier din România?

Tánczos Barna: În momentul demarării lucrărilor pregătitoare pentru PNRR, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a solicitat finanțare inclusiv pentru construirea și modernizarea drumurilor forestiere, utilaje moderne, care folosesc tehnologii prietenoase cu mediul. Aceste investiții nu au fost recunoscute ca și investiții finanțabile prin PNRR. Sistemul de drumuri forestiere din România este unul slab dezvoltat, fiind rămas cu mult în urmă față de media europeană. Dacă multe țări din UE au o rețea de drumuri forestiere care au o medie de peste 30 m/ha, la noi media este puțin peste 6 m/ha drumuri existente. Cu ocazia acțiunilor de stingere a incendiilor de pădure este foarte important să avem rețea de drumuri forestiere bine dezvoltat. Cu ocazia exploatărilor forestiere este benefic din punctul de vedere al mediului ca lemnul să fie târât pe o distanță cât mai mică pentru a avea efecte negative minore asupra solului și vegetației existente.

Utilajele forestiere prietenoase cu mediul de asemenea contribuie la reducerea efectelor nefavorabile cauzate de exploatarea lemnului. Exploatarea resursei regenerabile reprezentată de lemn face parte din managementul forestier şi este necesar să fie făcută cu utilaje care poluează mai puțin.

Forestmania.ro: Avem o mare problemă cu urșii, care vin tot mai des în localități și chiar în zone unde de obicei nu sunt urși. Știm că ați luat deja o serie de măsuri, și la nivel legislativ. Totuși, nu credeți că se impun măsuri mai drastice? Mai ales că sunteți dintr-o zonă unde oamenii au ajuns să scoată cartofii din pământ cu ursul la doi pași…

Tánczos Barna: Directiva Consiliului 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice (Directiva Habitate), este una din reglementările de bază pentru protecția naturii în Uniunea Europeană. Țările membre ale Uniunii Europene trebuie să armonizeze prevederile naționale legale în concordanță cu aceste Directive. Ursul este menționat în anexa II a Directivei, care include specii de faună și floră sălbatică de interes comunitar, a căror conservare necesită declararea de Arii Speciale de Conservare – SAC – formând rețeaua ecologică Natura 2000. De asemenea, este listată în Anexa IV a OUG nr. 57/2007 ca specie de interes comunitar care necesită protecție strictă și a căror capturare, ucidere și disturbare sunt interzise. 

În concordanță cu art. 16 al Directivei, țările pot acorda derogări de la prevederile menționate mai sus în anumite condiții.

Conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, pentru speciile de plante și animale sălbatice terestre, acvatice și subterane, prevăzute în anexele nr. 4 A și 4 B, în care este inclusă și specia Ursus arctos sunt interzise:

“a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

b) perturbarea intenționată în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și de migrație;

c) deteriorarea, distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și/sau ouălor din natură;

d) deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

e) recoltarea florilor și a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenție a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

f) deținerea, transportul, comerțul sau schimburile în orice scop ale exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.”

Guvernul României a aprobat in anul 2021, Ordonanța de urgență nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție pentru specia urs brun precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Actul normativ reglementează modul de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra cetățenilor și a bunurilor acestora, în intravilanul localităților, prin alungarea/capturarea/relocarea sau extragerea prin împușcare sau eutanasiere.

Scopul principal al Ordonanței este ocrotirea unor valori esențiale: viața și integritatea corporală a persoanei, sănătatea și securitatea publică, bunurile de orice fel aflate în proprietate publică și privată, a persoanelor fizice și juridice.

Totodată, vă comunicăm că fost publicat, în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 350/08.04.2022, Ordinul nr. 723/2022 pentru aprobarea nivelului de intervenție și de prevenție în cazul speciei urs brun (Ursus arctos), în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante, care stabilește pentru specia urs brun numărul maxim de derogări aplicabile la nivel național, reglementează nivelul de intervenție și de prevenție, precum și condițiile de implementare a derogărilor de la statutul de specii strict protejate, stabilit prin legislația națională de mediu în vigoare, cu condiția să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menținerii populațiilor speciilor menționate într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural, in urmatoarele situații:

a) pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice și pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri;

b) în interesul sănătății și securității publice.

În anul 2018, Ministerul Mediului prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul mediului nr. 625/28.06.2018 a aprobat Planul național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România.

Până la acest moment nu au fost implementate activitățile din acest plan, dar la acest moment Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor derulează proiectul „Implementarea planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, finanțat din Programul Operațional Infrastructura Mare și implementat prin Direcția Accesare Fonduri Externe. Obiectivele acestui proiect, prin care sunt implementate activitățile din Planul național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România, sunt următoarele:

1.       Determinarea mărimii populației și stabilirea numărului de indivizi la nivel național, regional și local, realizate prin studii genetice;

2.       Reducerea conflictelor om-urs prin achiziționarea și instalarea unor sisteme de protecție a animalelor domestice, a culturilor agricole și a bunurilor materiale;

3.       Înființarea unui complex pentru îngrijirea, reabilitarea și protecția ursului brun;

4.       Determinarea zonelor de management al populației de urs brun la nivel național în vederea asigurării efectivului optim al populației de urs brun;

5.       Îmbunătățirea capacității instituționale a ministerului mediului, apelor și pădurilor;

6.       Organizarea unei campanii de informare și conștientizare a publicului larg cu privire la conservarea populației de urs brun;.

Astfel, considerăm că MMAP a făcut eforturi semnificative pentru rezolvarea problemelor semnalate.

Forestmania.ro: Se vorbește despre modificări/îmbunătățiri ce urmează a fi aduse sistemului SUMAL 2.0. Ce ne puteți spune despre asta?

Tánczos Barna: Sistemul SUMAL 2.0 este în permanentă dezvoltare şi îmbunătățire. Dorim interconectarea cu un sistem de camere, care să genereze alerte automate asemănător camerelor CNAIR folosite pentru constatarea existenței plăților pentru roviniete. Camerele vor fi achiziționate prin PNRR.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.