Există tot mai multe informații despre folosirea lemnului în domenii industriale dominate până acum de alte materiale: găsim lemnul în microprocesoare, produse textile, medicamente sau sateliți (mici, e adevărat). Este limpede că este un material al viitorului. Politicile publice ale statelor dezvoltate – și chiar la nivelul UE – susțin această afirmație, dar și cercetarea și inovarea în domeniu. Una dintre companiile care investesc în cercetare și au un departament puternic în acest sens este Stora Enso din Helsinki, Finlanda, unul dintre cei mai mari proprietari privați de păduri din lume. Puțini știu că în această companie lucrează și o româncă: Roxana Bărbieru. De profesie chimist, ea ne-a acordat un interviu despre lemn și versatilitatea lui.
Forestmania.ro: Lucrați în domeniul cercetării într-o companie dedicată pădurii și lemnului. Descrieți-ne pe scurt unul sau mai multe proiecte de cercetare în care sunteți sau ați fost implicată.
Roxana Bărbieru: M-am alăturat companiei Stora Enso în 2015. Înainte de această perioadă, printre alte afilieri, am lucrat aproape 9 ani cu Dystar Group, lider în coloranți sustenabili pentru piața textilă și alte aplicații.
Deși nu avusesem prea mult contact cu industria forestieră și produsele din industria forestieră, am fost impresionată de valorile pe care Stora Enso le reprezintă: fii un lider, în sensul de a deschide drumul pentru un viitor mai bun, mai sustenabil, prin inovații, și fă ceea ce este corect pentru mediul înconjurător, oameni și societate. Aceste valori mă reprezintă personal, deci a fost o alegere ușoară să mă alătur companiei. Sunt valori care îmi dau scop și motivație în fiecare zi în activitățile mele.
Sustenabilitatea și creșterea afacerilor sunt foarte importante pentru mine și sunt un numitor comun în cariera mea, atât la DyStar, cât și la Stora Enso.
La Stora Enso am fost și sunt implicată în multe proiecte având ca obiectiv dezvoltarea și comercializarea de produse din lignină și celuloză, și în mai mică măsură din hemiceluloză.
Momentan, conduc unitatea de fibre biobazate din Diviziunea Biomaterialelor din Stora Enso. Totodată, sunt membru al Consiliului de administrație al companiei TreeToTextile, o companie-parteneriat între Stora Enso, IKEA, H&M și inventatorul fondator Lars Stigsson.
Sustenabilitatea îmi ghidează agenda de lucru.
Două proiecte pe care le conduc în portofoliul meu sunt foarte importante și de remarcat: fibre de carbon biobazate sub marca NeoFiber® pentru piețele auto, aerospațiale și de energie eoliană, si fibre celulozice sustenabile pentru piețele textile în compania TreeToTextile.
Amândouă tipuri de fibră folosesc un lemn sustenabil ca materie primă și au potențialul de a accelera tranziția spre materiale din ce în ce mai sustenabile. Cred că odată ce aceste produse vor fi comercializate la scară industrială, vor ajuta clienții să reducă amprenta operațională de carbon, contribuind semnificativ la decarbonizarea acestor piețe în următorii ani.
Folosirea unor materiale care sunt din ce în ce mai sustenabile este critică, din punctul meu de vedere, pentru a putea îndeplini obiectivele climatice și a realiza trecerea la circularitate.
Trecerea la circularitate nu este ușoară și necesită, în parte, noi lanțuri de aprovizionare, inovații și, nu în ultimul rând, colaborări intersectoriale. Nu cred că putem face față acestor provocări complexe și găsi soluții fără astfel de colaborări. Apoi, și noi, fiind consumatori, avem responsabilitatea de a face achiziții mai înțelepte, de a fi mai curioși cum au fost produsele fabricate și de a alege ce branduri cumpărăm și astfel în ce branduri investim.
Forestmania.ro: Ce resurse se folosesc în domeniul cercetărilor pe care le conduceți – fonduri proprii ale companiei, fonduri publice și/sau europene?
Roxana Bărbieru: Stora Enso are acționari care au un angajament financiar solid pe termen lung de a investi în inovație și de a crește compania, astfel că majoritatea cercetărilor sunt finanțate prin fonduri proprii ale companiei. Avem proiecte care folosesc și fonduri publice, dar în mai mică măsură. În special unde sunt colaborări, finanțarea este asigurată de Stora Enso împreună cu partenerii cu care colaborează.
Fondurile investite de Stora Enso în inovație, cercetare și dezvoltare în 2021 au fost de 133 de milioane EUR, echivalentul a 1.3 % din totalul vânzărilor. Stora Enso definește inovația ca fiind procesul de transformare a ideilor într-o nouă valoare. Compania are aproximativ 400 de persoane angjate în șase centre de cercetare și inovatie.
Forestmania.ro: Cât de dezvoltată este cercetarea în acest domeniu în lume și dacă aveți date despre succesele/eșecurile proiectelor de cercetare? (Pornim de la premisa că și „eșecurile” sunt parte a muncii de cercetare și inovare?
Roxana Bărbieru: Cercetarea extracției de componente din lemn și a procesării componentelor extrase în produse comerciale este la diferite niveluri de maturitate în lume, dar sunt din ce în mai multe eforturi și investiții atât în industrie, cât și în cercurile academice și institutele de cercetare. Important este că aceste eforturi se concentrează pe extracția și valorificarea tuturor fracțiunilor din masa lemnoasă, inclusiv lignina și hemiceluloza în produse noi, care înlocuiesc pe piață produsele pe bază de materiale fosile.
Suedia și Finlanda sunt unele dintre țările care conduc în privința cercetării în acest domeniu la nivel global.
Industria de construcții din lemn și utilizarea fracțiunii celulozice pentru piețele de ambalaje, șervețele, hârtie și produse de igienă sunt foarte mature, dar și aici importante inovații în procesele de fabricație, noi soluții de construcție, noi beneficii și design superior ale produselor și totodată reciclarea au loc în mod continuu. Este foarte important să continuăm să ne îmbunătățim și în domeniile care folosesc tehnologii mai mature în special în ceea ce privește sustenabilitatea.
Domeniile care implică inovații revoluționare sunt legate de folosirea ligninei pentru diferite aplicații. Lignina, care este generată în cea mai mare parte ca produs secundar în industria forestieră, are ca principala aplicație arderea industrială și astfel utilizarea ca sursă de bioenergie.
Stora Eso este una dintre primele companii care au investit în extracția ligninei și în cercetarea utilizării ligninei pentru diferite aplicații, cum ar fi fibrele de carbon, carbon material pentru anod în baterii și adezivi în care lignina înlocuiește substanțe chimice dăunătoare, cum ar fi fenolul și formaldehida.
Datorită naturii sale chimice, lignina este un material foarte versatil și care, în cazul în care multe din activitățile de cercetare au succes comercial, poate deveni o materie primă foarte importantă pentru multe industrii în următoarele decenii. Cererea de pe piață ar putea fi la un nivel de milioane de tone.
Pentru ca acest lucru să se întâmple, mai multe fabrici de prelucrarea masei lemnoase trebuie să extragă lignină pentru a asigura aprovizionarea la nivel industrial și constant, și mai multe colaborări de cercetare și dezvoltare cu clienții trebuie să se întâmple, pentru ca aceștia să se simtă comfortabil financiar și operațional să introducă noi produse pe piață pe bază de lignină.
Un alt domeniu de cercetare revoluționar este dezvoltarea și comercializarea de noi fibre textile celulozice care sunt mult mai sustenabile pentru a satisface cererea crescută de bumbac și vâscoză de pe piață. Există eforturi susținute de a inova în acest domeniu, în special în țările nordice. Acesta este un domeniu care îmi este aproape de suflet și mă aștept să văd inovații majore valorificate pe piață la nivel global, propulsate parțial de branduri lider, dar și de alte companii din lanțul de aprovizionare textilier cu obiective foarte ambițioase în domeniul de sustenabilitate.
În ceea ce privește eșecurile – sunt o optimistă din fire. În general, nu îmi place să vorbesc despre eșecuri pentru că în cele mai multe cazuri nu le consider eșecuri. Îmi place să vorbesc despre provocări, învățare rapidă și adaptabilitate pentru a avea succes .
Deoarece toate aceste procese sunt noi în lume, este nevoie de timp pentru a înțelege ce funcționează și ce nu functionează, și pentru a aduna informații noi care, în cele din urmă, vor oferi rezultatele mult căutate.
Cea mai mare provocare pe care am experimentat-o este scalabilitatea noilor procese și disponibilitatea volumelor de produse la scară mai mare pentru a începe procesul de testare și calificare cu clienții. În general, durează 7 până la 10 ani sau chiar mai mult de la ideea din laborator până la prima producție industrială și primul client care folosește produsul sau tehnologia pe piață.
În general, cred că este important să găsim modalități de a accelera comercializarea, deși accelerarea poate veni cu creșterea costurilor inițiale de investiții, ar trebui să fim dispuși să le acceptăm când produsele sunt strategice. În aceste cazuri, colaborarea cu parteneri strategici devine foarte importanta.
Forestmania.ro: Există un curent puternic de folosire a lemnului și unul în care se caută protejarea biodiversității și conservarea naturii. Cum se pot împăca cele două …atitudini?
Roxana Bărbieru: Protejarea biodiversității si conservarea naturii este critică și unul dintre pilonii silviculturii durabile.
Nu trebuie să uităm că pădurile gestionate durabil sunt mereu regenerate, iar biodiversitatea lor este conservată, de exemplu prin protejarea zonelor și speciilor valoroase.
Industria forestieră a crescut rapid în ultima sută de ani, iar defrișările rămân o provocare în unele părți ale lumii.
Cu toate acestea, creșterea pădurilor continuă să depășească în mod clar recoltarea în Europa și, de exemplu, în țările nordice, trei până la patru noi arbori sunt plantați pentru fiecare fir recoltat. Este important de remarcat faptul că mai mult de jumătate din pădurile disponibile/accesibile la nivel mondial se află în Europa și în America de Nord și sunt guvernate de principiile silviculturii durabile. De asemenea, plantațiile comerciale majore sunt certificate.
Un alt aspect care trebuie menționat este că e important ca lemnul să fie folosit cât mai eficient, inclusiv toate fracțiunile secundare. Aproximativ 50% dintr-un arbore este folosit pentru a face produse din lemn, cum ar fi materialele de construcție. Restul este transformat în pulpă celulozică, lignină și zaharuri, care, după cum am menționat mai înainte, sunt folosite pentru a fabrica diverse produse.
Există o parte suplimentară rămasă, cum ar fi scoarța și ramurile, care în cea mai mare parte nu este utilă pentru a fabrica produse valoroase, și care poate fi folosită ca sursă de energie regenerabilă.
Un alt aspect care trebuie menționat este că sunt multe eforturi ca produsele fabricate din lemn să fie 100% reciclabile și lanțul valoric să fie cât mai transparent, astfel încât să putem realiza trecerea la circularitate.
De exemplu, până la sfârșitul anului 2021, 93% din produsele Stora Enso erau reciclabile și avem un obiectiv de reciclare de 100% până în 2030.
Înțelegerea potențialului lemnului ca materie primă vine cu o responsibilitae foarte mare de a gestiona pădurea în cel mai responsabil mod posibil, de a cerceta, folosi noi tehnologii și dezvolta cele mai bune practici pentru planificarea forestieră și gestionarea activă a biodiversității, precum și – nu în cele din urmă – de a comunica și informa despre astfel de practici.
Fiind unul dintre cei mai mari proprietari privați de păduri din lume, Stora Enso are ca obiectiv obținerea unui impact net pozitiv asupra biodiversității în propriile păduri și plantații până în 2050 prin gestionarea activă a biodiversității.
Forestmania.ro: Cât de mult/puțin știm despre lemn și potențialul acestui material?
Roxana Bărbieru: Și în cele mai tradiționale utilizări ale masei lemnoase, precum materiale pentru construcții și ambalaje, sunt domenii nedescoperite și care trebuie cercetate. Mai este loc de inovații mai ales acolo unde produse pe bază de componente fosile sunt încă folosite, datorită performanțelor tehnice mai bune.
De asemenea, folosirea de noi tehnologii pentru gestionarea durabilă a pădurilor trebuie remarcată, ca de exemplu folosirea de drone pentru colectarea de date a pădurilor și crearea unui model „geamăn” digital al pădurii, pentru a simula și a prezice mai bine dezvoltarea pădurilor.
În ceea ce privește folosirea tuturor fracțiilor din lemn, cum ar fi lignina, cu decade în urmă doar zgâriam suprafața potentialului. Acum, din ce în ce mai multă cercetare are loc. Unele aplicații le înțelegem la nivel teoretic, altele sunt deja comercializate. Încă sunt necesare investiții mari pentru producția la scară industrială și valorificarea în produse noi a ligninii.
Forestmania.ro: Ce utilizare poate avea lemnul în alte industrii?
Roxana Bărbieru: Pe lângă construcții, care vor continua să folosească lemnul ca material durabil, vom vedea din ce în ce mai multe noi produse folosind pulpa celulozică și lignina extrase din masa lemnoasă pentru industria textilă, adezivi, asfalt biobazat, material carbon și structuri din fibră de carbon pentru industria automotivă, energie eoliană, soluții de stocare a energiei și aviație, pentru a numi cateva.
Sper că vom avea cele mai multe produse de consum vândute în ambalaje reciclabile din fibra din lemn și multe produse durabile folosind fracțiuni din lemn precum lignina, care stocheaza carbon pentru mult timp. Produse cum ar fi piese și baterii pentru mașini, electronice de larg consum, structuri pentru turbine eoliene și avioane.
Despre Roxana Bărbieru
Roxana Bărbieru a absolvit în anl 2000 Facultatea de Chimie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. A absolvit cu Summa cum Laude Universitatea Tehnică Carolo-Wilhelmina din Braunschweig, are două MBA (Master in Business Administration), unul în Singapore, unul în California. A lucrat ca cercetător atât în mediul universitar, cât și în companii, inclusiv în Singapore.
Are peste 15 ani de experiență în management internațional în domeniul textilelor, industria bunurilor de larg consum și a materialelor regenerabile.
Domenii cheie de expertiză: management general, cercetare și dezvoltare și operațiuni, dezvoltare afaceri, fuziuni și achiziții, strategie corporativă, consultanță în biotehnologie și produse chimice de specialitate. Inventator a peste 30 de brevete.
Despre Stora Enso
Stora Enso e una dintre cele mai mari companii din lume, cu operațiuni în domeniul exploatării lemnului și nu numai. Și-a început activitatea în anul 1288, cu o exploatare de cupru în Suedia.
Silvicultura și exploatarea forestieră au fost întotdeauna o parte centrală a companiei. Era nevoie de lemn ca și combustibil pentru activitatea minieră. În anii 1970, Stora și-a vândut operațiunile de minerit și metal pentru a se concentra pe exploatare forestieră, celuloză și hârtie.
Partea Enso a companiei datează din 1872, când a fost înființată în Kotka, Finlanda, de către norvegianul Hans Gutzeit, fabrica de cherestea W. Gutzeit & Co. A fost una dintre primele fabrici de cherestea alimentate cu abur din Finlanda. În 1912, Gutzeit a achiziționat compania Enso. Până la sfârșitul anilor 1990, în urma unui număr de fuziuni și achiziții, Enso-Gutzeit devenise cea mai mare companie forestieră din Finlanda. În 1996, după o fuziune cu Veitsiluoto, compania a luat numele Enso Oy.
Stora Enso dezvoltă și produce soluții bazate pe lemn și biomasă pentru o gamă largă de industrii și aplicații la nivel mondial, e lider în bioeconomie și lucrează pentru a satisface cererea de produse ecologice regenerabile.
„Astăzi, soluțiile noastre se găsesc în segmente precum construcții, comerț cu amănuntul, produse alimentare și băuturi, producție, edituri, farmaceutice, cosmetice, cofetărie, igienă și textile. Cât despre ziua de mâine, credem că există potențialul ca orice este făcut acum din materiale pe bază de fosile, să facem dintr-un arbore”.
(Sursa foto: Stora Enso, Christopher Hunt, Deniz Dayan)
