Cine are un teren pe care vrea să înființeze o pădure și nu știe ce are de făcut, caută informații pe internet… Și aici găsește, printre altele, și site-ul „Prima împădurire”, unde are toate răspunsurile și ceva în plus. Am stat de vorbă cu administratorul site-ului, Ionuț Părăușanu, un fermier din Vâlcea care de ani buni tot plantează pomi fructiferi. Face asta din 2014 deja, pornind de la semințe. „Este o activitate care mi-a adus foarte multe satisfacții și care promite mult. M-a făcut să privesc trecerea timpului cu mai multă speranță și chiar entuziasm”, spune el.

Forestmania.ro: Am intrat în al doilea an de implementare a programului de împăduriri și reîmpăduriri cu finanțare din PNRR. Cifrele nu sunt grozave. Dacă ar fi să faceți un top 3 al motivelor pentru care românii nu se înghesuie să obțină bani pentru a face păduri, care ar fi acelea?

Ionuț Părăușanu: Ca să aplici la finanțare pentru împăduriri trebuie să ai terenul, banii pentru demararea investiției până la prima decontare și să fii suficient de bine informat despre rentabilitatea demersului. E o categorie de oameni destul de subțire.

În cele din urmă, totul se rezumă la bani, de aceea spun că oricât de greu și de complex ar fi demersul legal pe care statul trebuie să îl facă pentru a permite aplicanților să primească un avans sau un credit garantat de stat și cu dobândă subvenționată, părerea mea e că trebuie făcut. Altfel, împăduririle se vor face întotdeauna cu pași mărunți și pe alte suprafețe decât cele care ar trebui să fie împădurite cu prioritate. În plus, nu ajută pe micii proprietari de terenuri, ci doar pe cei care au capital pentru investiții, lucru care duce la o și mai mare diferențiere între clasele sociale. Dacă ar fi singura măsură de finanțare care produce inechități nu ar fi grav, dar sunt foarte multe, inclusiv în agricultură.

Dacă ne uităm la programul “Prima împădurire”, derulat de APIA între 2016 și 2021, care nu a avut decât puțin peste 20 de proiecte finanțate pe an, adică 125 de proiecte în 6 ani de existență a programului, faptul că am încheiat anul trecut cu 104 proiecte selectate pentru finanțare la împăduriri și 48 la reîmpăduriri prin PNRR nu e un lucru rău. Este în mod evident un interes crescut datorat finanțării mai bune, eliminării criteriilor de selecție și a relaxării condițiilor de eligibilitate, care au făcut măsura mai atractivă.

În schimb, dacă ne raportăm la țintele angajate prin PNRR, suntem încă foarte departe și e evident că nu pot fi atinse decât prin implicarea directă a statului. Agenția Domeniilor Statului nu a schițat până acum niciun gest că e interesată să împădurească, deși are terenuri degradate pe care le-a pus la dispoziția programului REPowerEU pentru panouri fotovoltaice. E vorba de cel puțin 8500 ha de terenuri neproductive proprietate a ADS și alte 76.000 ha din clasele IV și V.

Condițiile de finanțare pentru UAT-uri s-au schimbat în august anul trecut. Dacă inițial nu puteau primi finanțare pentru lucrările de întreținere, acum pot primi. Această modificare nu a fost comunicată primarilor suficient de bine și lucrul ăsta se vede foarte clar pentru că pe lista proiectelor selectate pentru finanțare nu avem în acest moment niciun UAT.  Statul a fost absent în acest an de pe șantierele de împăduriri.

Absentă este și Romsilva din schema de împăduriri prin PNRR și nu mă refer la poziția de aplicant, ci la cea de furnizor de servicii și puieți forestieri. Sunt foarte mulți oameni care sunt dispuși să predea terenul unui furnizor de servicii care să se ocupe de împădurirea lui. Oamenii s-ar mulțumi cu compensația pentru pierderea de venit agricol (190euro/ha/an) și cu prima pentru sechestrarea forestieră a carbonului (456 euro/ha/an) plus pădurea, peste 20 de ani. Faptul că nu avem suficiente firme prestatoare de servicii de împădurire e o frână puternică. După părerea mea, Romsilva ar trebui să devină furnizor de servicii și nu să contracteze serviciile firmelor private, așa cum face acum.

Există mari nemulțumiri în ce privește activitatea Romsilva și în domeniul furnizării de puieți forestieri. Sunt aplicanți care au apelat la Romsilva pentru puieți și li s-a spus că nu au decât pentru necesarul propriu. În condițiile în care știm foarte bine că sunt probleme cu unele specii care se găsesc tot mai greu la pepiniere, fără de care unele proiecte nu pot continua, este absolut necesar ca statul, prin Ministerul Mediului și/sau Romsilva, să se implice în centralizarea stocurilor, să apeleze la proiectanți ca să afle care este necesarul de puieți al proiectelor aflate în diferite faze de lucru și să facă recomandări pepinierelor. Dacă este ignorată, această problemă se va acutiza. Dacă putem cădea de acord că accesarea fondurilor europene este o prioritate, atunci Romsilva trebuie să își asume un rol mai mare în împăduririle de pe terenuri private prin oferirea de servicii și puieți.

În ce privește perdelele forestiere, finanțate și ele prin PNRR, observăm că doar 3 aplicanți din 104 și-au propus să investească în ele. E vorba de Fundația Patrimoniu a Academiei Româine, Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara și o persoană fizică. Concluzia este evidentă. Trupurile de pădure sunt mai atractive ca investiție, iar banii se vor duce acolo. Dacă vrem perdele forestiere prin acest program, ori schimbăm măsura ca să le facem mai atractive financiar, ori așteptăm până când subvențiile agricole vor fi condiționate de prezența elementelor neproductive de acest tip.

Forestmania.ro: Aveți un site – „Prima împădurire” – unde oferiți detalii și informații pentru cei care sunt interesați să împădurească. Ați făcut și grupuri pe rețelele sociale. Are rezultate tot acest efort? Se informează oamenii? Aveți feedback?

Ionuț Părăușanu: Există un interes constant, oameni noi intră și pun întrebări în fiecare zi. Site-ul face tot posibilul să îi informeze corect și complet pe cei care au aflat despre program și caută să îi pună cât mai curând în contact cu inginerii silvici proiectanți și alți aplicanți, astfel încât să învețe unii din experiența altora. Se ajută între ei, nu există o competiție pentru accesarea fondurilor. Din punctul ăsta de vedere, alocarea financiară foarte mare a ajutat.

Din păcate, de la intenție la fapte e cale lungă. Dacă au trecut de problema financiară, aplicanții mai au de trecut proba răbdării pentru că, deși demersul nu este greu în sine, este nevoie de timp pentru obținerea tuturor documentelor necesare. Cu o informare corectă și cu sprijinul proiectanților tot demersul devine mai ușor.

Forestmania.ro: S-a vorbit mult despre problema pășunilor. Introducerea și apoi scoaterea lor din programul finanțat prin PNRR, apoi reintroducerea lor. Demersuri despre care unii au spus că au șubrezit încrederea oamenilor în program. Cum comentați tot acest episod?

Ionuț Părăușanu: Cei care au fost afectați de această bâlbâială legislativă, cel puțin cei care au ținut legătura cu noi pe grupul de Whatsapp, au înțeles la un moment dat că trebuie să aibă răbdare pentru că se va reveni la forma inițială a legii. A fost o mică victorie pentru ei și cred că le-a prins bine la capitolul încredere. Majoritatea proiectelor pe pășuni au fost suspendate atunci, dar au fost și două respinse în județul Gorj. Am înțeles de la Garda Forestieră că acum sunt și acelea în curs de reevaluare și aprobare. Deci putem vorbi de zero proiecte respinse.

Programul de împăduriri va recupera timpul pierdut și la fel și încrederea. Dacă nu s-ar fi revenit asupra deciziei, subiectul ar fi fost adus în discuție tot timpul, mai ales că au existat aplicanți care începuseră deja procese în instanță cu statul.

Forestmania.ro: Care sunt cele mai frecvente întrebări pe care le au oamenii vis-à-vis de prima împădurire?

Ionuț Părăușanu: Ghidul oferă informații complete, pas cu pas, pentru fiecare etapă care trebuie parcursă, începând cu crearea contului în aplicația pentru împăduriri pe impaduriripnrr.mmap.ro. De multe ori nu facem decât să răspundem cu citate din ghid.

Întrebările sunt diverse, dar cele mai importante și care ne bucură cel mai mult sunt cele care ne cer să recomandăm un proiectant. E semn că sunt hotărâți să aplice și încercăm să le venim în ajutor tot cu ajutorul site-ului, unde am făcut o listă de proiectanți ordonată în funcție de recomandările primite de la alți aplicanți.

În momentul de față, ghidul trimite aplicanții să-și găsească un inginer silvic proiectant de pe niște liste în Excel care conțin peste 2000 de ingineri silvici atestați pentru diferite lucrări silvice sau de îmbunătățiri funciare. În realitate, din informațiile accumulate până acum, noi am identificat doar vreo 70 de ingineri silvici care se ocupă în mod activ de elaborarea proiectelor tehnice de împădurire. Din punctul acesta de vedere, eu am constatat o lipsa de respect față de aplicanți să fie trimiși să caute acul în carul cu fân. Am sesizat acest lucru și sper să se găsească și soluții oficiale pentru că primaimpadurire.ro nu e site oficial și nu știe toată lumea de existența lui.

Forestmania.ro: Vom putea să ne îndeplinim țintele asumate, când vine vorba de împăduriri și reîmpăduriri? Avem de împădurit, până în 2026, o suprafață de 27.600 de hectare.

Ionuț Părăușanu: Fără implicarea masivă a UAT-urilor, nicio șansă. Am înțeles de la unii oficiali că se așteaptă sau speră la o creștere exponențială a numărului de aplicanți, dar din ce am văzut în 2023, acest lucru nu se va întâmpla. Nu în condițiile actuale.

De menționat este că vorbim de noua țintă propusă, redusă la jumătate după modificarea PNRR-ului. Cineva, cândva, a considerat că suntem capabili de mult mai mult, ar trebui întrebați la modul cel mai serios, nu retoric, cum și-au imaginat atingerea acestor obiective, prin ce mijloace, pentru că acum avem proiecte selectate pentru finanțare care vor consuma doar 7% din fondurile alocate. 3,5% dacă nu s-ar fi modificat PNRR-ul. Și mai sunt doar doi ani în care se poate aplica.

Forestmania.ro. Vorbeați mai devreme despre puieți. Există o dezbatere și pe tema aceasta. Crește ponderea celor containerizați. Multe dintre pepiniere, chiar și ale Romsilva, au aplicat pentru schema de ajutor pentru pepiniere ca să-și dezvolte culturi de puieți containerizați. Ce părere aveți?

Ionuț Părăușanu: Dacă vrem să producem cantități mari de puieți apți pentru plantare după un singur an, e cea mai bună soluție. Ajută foarte mult la îmbunătățirea procentului de prindere, mai ales în condiții de secetă. Cel puțin la lucrările de completare e o idee bună să fie folosiți puieți containerizați.

Forestmania.ro: Comunică destul de bine autoritățile (silvice) când vine vorba de programele de împăduriri și reîmăpăduriri? Considerați că este nevoie și de o implicare mai mare din partea autorităților locale?

Ionuț Părăușanu: Nu cred că s-a comunicat suficient. Se poate face mult mai mult și ar trebui să se facă pe toate canalele pe care le au la dispoziție. Chiar dacă programul de împăduriri s-a mutat de la Ministerul Agriculturii la Ministerul Mediului, MADR nu ar trebui să se lepede cu totul de program. Componenta de promovare ar trebui să se găsească în mare parte tot acolo, mai ales că înființarea perdelelor forestiere este o oportunitate pentru fermieri să respecte GAEC 8 – “Ponderea minimă a suprafeței agricole dedicate zonelor sau caracteristicilor neproductive și pe toate suprafețele agricole, menținerea elementelor de peisaj și interzicerea tăierii gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor.”.  Aștept cu interes să să văd în ce măsură viitoarea campanie de depunere a dosarelor la APIA va reuși să informeze fermierii despre oportunitatea înființării perdelelor forestiere.

Pe plan local, UAT-urile se pot implica în primul rând prin exemplul propriu, dar și prin facilitarea asocierilor celor care doresc să împădurească. Sunt câteva exemple în sudul țării care pot fi studiate de primari, în localitățile Daneți și Mârșani, județul Dolj.

Toate detaliile despre împăduriri, AICI.

Informații despre puieți, AICI.