Prof. dr. ing. Nicolae Doniță a primit ieri, într-un cadru festiv, titlul de Doctor Honoris Causa al Universității „Transilvania” din Brașov, la propunerea Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere. Ne-a acordat un scurt interviu, la câteva minute după ceremonie.

Forestmania.ro: Domnule profesor, felicitări! Cum vă simțiți acum, cu acest titlu?

Prof. dr. ing. Nicolae Doniță: În primul rând e o bucurie că îmi revăd colegii alături de mine într-o zi ca asta. Simt și puțină bucurie că se recunoaște că am făcut ceva.

Forestmania.ro: Dacă ar fi să priviți în urmă, care considerați că e cea mai mare realizare a dvs.? Știu că sunt multe, dar poate e una care pentru dvs. are o importanță deosebită.

Prof. dr. ing. Nicolae Doniță: Tratatul de ecologie forestieră. Și a doua ar fi „Habitatele din România”.

Forestmania.ro:  Aș vrea să ne spuneți câteva cuvinte pentru tânăra generație. Spuneați  în discursul dvs. că erați săraci, ca studenți…

Prof. dr. ing. Nicolae Doniță: Timpul ne obliga. Pentru că vedeam că dacă nu învățăm, nu puteam face nimic. Noi nu aveam altă opțiune, decât să învățăm. Acum, opțiunile pentru tineri sunt foarte dispersate, se gândesc la foarte multe… Și nu acordă cea mai mare importanță pregătirii. Pentru că aia e esențială în viață.

Forestmania.ro: Ați văzut câte facultăți de Silvicultură sunt acum?

Prof. dr. ing. Nicolae Doniță: Nici asta nu e o treabă bună. Pentru România e de ajuns una. Germania, cât e de mare, are trei. Și, slavă Domnului, sunt aproape 80 de milioane de locuitori și au păduri mult mai multe ca noi.

Forestmania.ro: Mai aveți în lucru vreo carte?

Prof. dr. ing. Nicolae Doniță: Să știți că lucrez. Lucrez pentru că mă tem că altfel mă îmbolnăvesc de Alzheimer. Am publicat mai multe lucrări în ultimii ani. Acum am una care e pe plecare, cum s-ar spune. Și mă gândesc la alta!

Forestmania.ro: La care? Vrem să scriem noi primii!

Prof. dr. ing. Nicolae Doniță: Prima se cheamă „Definirea ecosistemică a ecologiei” și a doua „Emergențe ecologice”. Adică ce rezultă atunci când trecem de la individ la colectivitate. Se schimbă totul! Structură, funcții, informații.

Forestmania.ro: Pentru că vorbiți de schimbare. Având în vedere cât de afectate sunt pădurile de schimbările climatice, credeți că România trebuie să schimbe ceva în modul de gestionare a fondului forestier?

Prof. dr. ing. Nicolae Doniță: Singurul lucru care trebuie făcut este o gospodărire bună a ceea ce avem. Avem destulă bogăție naturală, totul e să o folosim cu trebuie. Chiar acum discutam cu cineva despre problema trufelor. Se exploatează… cum să spun? Fără niciun fel de menajament. Și vor dispărea în câțiva ani. O ciupercă de mare valoare…

Vot în unanimitate în Senatul universității

Ieri, în Aula Universității Transilvania din Brașov a avut loc ceremonia de decernare a titlului de Dr. h.c. domnului dr. Nicolae Doniță pentru „excelență în domeniul științelor silvice pe plan național și internațional”, precum și pentru „colaborarea foarte bună avută cu Facultatea de Silvicultură și exploatări forestiere din Brașov”. Senatul universității a votat în unanimitate pentru domnul profesor Doniță. În 30 de ani, au fost acordate de instituția brașoveană 3 titluri de Doctor Honoris Causa unei personalități din silvicultură.

„Suntem riguroși și cântărim bine argumentele atunci când propunem pe cineva. Nu ne-am propus, într-un plan de management, să decernăm în fiecare an un astfel de titlu. O facem când credem că acele personalități chiar îl merită. Și este și cazul domnului Doniță. Însă, pe lângă argumentele științifice, aș mai adăuga și un alt criteriu, un alt punct de referință, și anume calitatea umană. Domnul doctor Doniță este un om de caracter, un om care, în ciuda realizărilor deosebite, a rămas un om care a tratat totul cu modestie, a fost un bun coleg. Cursurile facultății se bazează în mare parte pe lucrările pe care le-a elaborat”, a spus, în discursul său, decanul Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere Brașov, prof. dr. ing. Alexandru Lucian Curtu.

O viață dedicată pădurilor

Nicolae Doniță s-a născut la Chișinău, pe 20 noiembrie 1929. A absolvit Institutul de Silvicultură Brașov. A lucrat ca cercetător în cadrul Academiei Române, devenind un promotor al științelor silvice în țara noastră. Din 1975 până la pensionare a lucrat la Institutul de Ecologie Forestieră. Din 1991 devine conducător de doctorate.

A fost cooptat profesor asociat la mai multe universități din țară, unde a predat dendrologie, ecologie forestieră etc.

De-a lungul carierei sale a absolvit mai multe școli postdoctorale în străinătate, devenit specialist în geobotanică, fitosociologie, ecologie-fiziologie. A studiat inclusiv gospodarirea pădurilor de stejar pentru producerea de furnire estetice.

Cartografierea vegetaţiei este activitatea definitorie a omului de ştiinţă Nicolae Doniţă, considerat cel mai important şi prolific autor de hărţi ale vegetaţiei, cu precădere ale vegetaţiei forestiere, pe plan naţional, recunoscut şi apreciat şi pe plan european. Această activitate se întinde pe durata a peste 50 de ani. Încă de la debutul carierei ştiinţifice, în 1956, este angrenat în elaborarea Hărţii Geobotanice a României, hartă publicată în anii 1960 şi 1961, şi până după pensionare, în anul 2008, când este publicată Harta pădurilor din România, pe unităţi ecosistemice. A elaborat, pe parcursul carierei, un număr de 15 hărţi cu conţinut geobotanic, fitocenologic, ecosistemic, arealistic etc.

Strâns legate de activitatea de cartografiere a vegetaţiei sunt şi cercetările privind zonarea şi regionarea vegetaţiei şi încadrarea tipologică a pădurilor. Primele cercetări desfăşurate de către Nicolae Doniţă privind zonele şi etajele de vegetaţie din România sunt publicate în 1963, sistemul de clasificare propus cu acest prilej fiind preluat apoi şi de alţi autori, în numeroase lucrări, inclusiv în clasificarea staţiunilor forestiere, în activitatea de amenajare a pădurilor. Tot pe baza acestei scheme de clasificare este descrisă vegetaţia României în volumul „Biogeografia României” (1969). Continuă cercetările în această direcţie, coordonând un colectiv multidisciplinar, amplu, pentru efectuarea zonării şi regionării pădurilor, lucrare finalizată şi publicată în 1980. Această lucrare fundamentală a stat la baza organizării reţelei de rezervaţii de seminţe şi transfer a materialului de împădurire în România, la delimitarea regiunilor ecologice în România.

Ulterior, pe baza acestor cercetări, a fost elaborată Baza de date geospaţială a pădurilor şi Harta digitală a pădurilor României (pe unităţi ecosistemice), o realizare majoră a cercetării ştiinţifice silvice din ultimul deceniu. Prin prelucrarea şi analiza Bazei de date geospaţiale au fost obţinute o serie de produse derivate solicitate de diverşi beneficiari (autorităţile publice centrale responsabile pentru păduri, conservarea naturii, protecţia mediului, administratori de păduri, organisme internaţionale, organizaţii nonguvernamentale, etc.).

Printre cele mai importante produse derivate din Baza de date geospaţială a pădurilor României sunt și:

• baza de date şi hărţile de distribuţie a speciilor de arbori edificatoare de ecosisteme forestiere,
•  baza de date şi hărţile de distribuţie a formaţiilor forestiere,
• hărţi de distribuţie a tipurilor de habitate forestiere,
• distribuţia pădurilor pe categorii de altitudine, pe categorii de înclinare a terenului, pe categorii de expoziţie a terenului,
• baza de date geospaţială a pădurilor din reţeaua naţională de arii protejate,
• baza de date geospaţială a pădurilor din reţeaua paneuropeană NATURA 2000,
• baza de date a pădurilor de interes social din jurul localităţilor urbane,
• baza de date pentru fundamentarea reţelei ecologice a României, etc.

Aceste produse sunt instrumente extrem de utile specialiştilor din sectorul forestier, precum şi celor din domenii conexe de activitate (amenajarea teritoriului, arii protejate, conservarea şi managementul biodiversităţii, protecţia mediului, managementul faunei de interes cinegetic etc.), aducând o contribuţie semnificativă la creşterea performanţei şi competitivităţii în aceste domenii de activitate.

A publicat 271 de cărți, studii, tratate, 15 hărți, 8 manuale, ghiduri de bune practici. 56 de lucrări au fost publicate în străinătate. Cea mai recentă carte a apărut în 2022, când profesorul Doniță avea 92 de ani.

Decanul Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere Brașov, prof. dr. ing. Alexandru Lucian Curtu, a dezvăluit, la ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa, că a consultat foaia matricolă a domnului profesor Doniță din timpul facultății (1950 – 1955) și că acesta avea 10 pe linie, de sus până jos, în toți anii de studiu, mai puțin la cursul de „Marxism”, unde a avut note mici…