În urmă cu câteva zile a avut loc, la sediul Ministerului Mediului, o ședință a Comitetului național de coordonare a componentelor din România ale sitului natural UNESCO „Păduri de fag primare și seculare din Carpați și alte regiuni ale Europei”.
Secretarul de stat Ionuț Sorin Banciu a precizat că acest Comitet va funcționa ca organism interinstituțional, fără personalitate juridică, în subordinea MMAP, având rol de autoritate tehnică consultativă pentru coordonarea acțiunilor naționale și intenaționale și de comunicare, în conformitate cu procedurile privind conservarea valorii universale excepționale și a integrității componentelor din România ale sitului natural UNESCO.
„Avem provocări legate de managementul pădurilor, de un management mai puţin performant al ariilor naturale protejate, care pe lângă un impact deosebit asupra mediului, în general, şi a sănătăţii oamenilor în special, condiționează și relația cu UNESCO. România este un partener stabil al UNESCO în atingerea obiectivelor sale strategice, fiind un membru activ al tuturor celor șapte convenții culturale UNESCO. În sensul unei mai bune colaborări se impune realizarea cât mai urgentă a unor studii de cercetare pentru a permite monitorizarea condițiilor de protecție a componentelor UNESCO și mai multe acțiuni pentru comunicarea și conștientizarea publicului larg, inclusiv a comunităților locale privind aspectele/ cerințele/ măsurile implicate de desemnarea în Patrimoniul UNESCO”, a transmis ministerul, după Comitet, citându-l pe Ionuț Sorin Banciu.
La solicitarea forestmania.ro, acesta a explicat mai concret despre ce a fost vorba în ședința respectivă și ce e de făcut.
„Avem 23.000 de hectare de păduri care trebuie semnalizate mai bine, astfel încât să știe toată lumea că în anumite zone din această țară avem păduri pe care cel mai înalt for cultural la nivel mondial le numește extraordinare. Avem nevoie să știm cum le punem în valoare. Cum facem un turism apropiat de natură? Pentru că în aceste păduri nu poți merge în grupuri mari, să faci grătare. Ele sunt valoroase pentru că au evoluat fără intervenția omului. Sunt, efectiv, laboratoare vii în care observi ce face natura de una singură.
Eu cred că putem păstra aceste comori în România.
Am văzut, pe de altă parte, păduri care au dispărut și apoi s-au refăcut. Am văzut păduri distruse de incendii care s-au refăcut. Poate că vom învăța lecții dureroase… Poate că este nevoie să adaptăm silvicultura pe care o facem acum. Vorbim despre anumite provocări pe care le avem: ce avem voie să facem în zonele-tampon? UNESCO cere protecție strictă, cu această zonă-tampon în jurul pădurilor respective. De exemplu, dacă fac o tăiere progresivă la limita sitului, lumina va influența starea pădurii. Și atunci nu mai poți spune că natura își reglează singură circuitele.
Noi tot spunem și ne batem cu pumnul în piept că avem o silvicultură apropiată de natură. Dar avem nevoie de studii care să confirme acest lucru. Studii cu care să mergem la UNESCO și să spunem că ceea ce facem noi nu afectează pădurile respective. Încurajez sectorul de cercetare să vină în sprijinul autorității cu studii care să demonstreze că managementul silvic din România este unul apropiat de natură. Pentru că avem nevoie de răspunsuri concrete. Am voie să fac progresive în zona-tampon? Să spună experții.
Ideea este că trebuie să înțelegem valoarea acestor păduri. Dacă cei din comunitățile locale văd doar restricții, nu vor înțelege. Aici e nevoie să vină statul român și să compenseze cu programe de finanțare. Pentru că dacă acei oameni nu mai au acces la lemn de foc, de exemplu, este nevoie de o alternativă: centrale pe peleți, pe tocătură sau alte variante”, a precizat secretarul de stat.
La Comitet au participat reprezentanți din minister, din Agenția Națională pentru Arii Protejate, Romsilva, parcuri naționale și facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Brașov.
