Un grup de cercetători italieni de la Universitatea Basilicata lucrează la un studiu amplu despre recuperarea vegetației post-incendiu. Concret, autorii vor să răspundă la câteva întrebări, cum ar fi: Ce se întâmplă după ce trece focul? Se reconstituie pădurea? Și în cât timp este capabilă să o facă?

Concluzia mai multor cercetări arată că, în termen de cinci ani de la trecerea incendiului, se observă un grad bun de reconstituire a învelișului vegetal. Acest lucru nu înseamnă că pădurea care a fost înainte se reconstituie imediat, dar există indicii privind dezvoltarea unei acoperiri vegetale cu caracteristici ce anunță refacerea pădurii.

Metoda teledetecției, eficientă

„În acest studiu, analizăm acele procese de reconstituire naturală care au ca obiect un element crucial: rezistența pădurilor în fața incendiilor forestiere. După trecerea incendiului, pot fi create diferite scenarii, în funcție de modul în care sunt combinate intensitatea și severitatea incendiului, caracteristicile vegetației forestiere, factorii climatici. Trecerea focului poate avea multe consecințe diferite: de la o reducere temporară a funcționalității pădurii, până la declanșarea unor procese reale de înlocuire a pădurii cu alte forme de vegetație.

Pentru a înțelege care dintre aceste efecte domină în pădurile europene, putem folosi posibilitățile oferite de monitorizarea prin satelit. De fapt, metodologiile de teledetecție oferă multe posibilități de monitorizare și interpretare, la scară geografică largă, a refacerii acoperirii forestiere.

Putem reconstrui ceea ce s-a întâmplat cu pădurile europene în ultimii ani prin aplicarea unui Indicator Relativ de Recuperare (RRI), calculat din măsurători efectuate cu senzorul satelit MODIS al NASA. Acest indice se bazează pe variațiile spectrale ale vegetației induse de trecerea focului: o pădure sănătoasă absoarbe o mare parte a radiației infraroșii datorită fotosintezei, în timp ce o pădure stresată sau deteriorată de foc devine reflectantă.

Imediat după un incendiu se produce deci o creștere a radiației infraroșii reflectate, urmată de o scădere treptată, generată de recolonizarea zonei arse de către vegetație.

Încetinirea proceselor de recuperare se poate datora schimbărilor climatice

Unele aspecte demne de atenție reies din această aplicație a indicelui RRI la scară europeană:

• în termen de cinci ani de la trecerea incendiului se observă un grad bun de reconstituire a învelișului vegetal. Acest lucru nu înseamnă că pădurea care a fost înainte se reconstituie imediat, dar indică dezvoltarea unei acoperiri vegetale cu caracteristici care anunță reconstituirea pădurii.

• în ultimii ani, reconstituirea pare să se desfășoare mai încet, în special în bio-regiunea mediteraneană. Încetinirea proceselor de recuperare se poate datora schimbărilor climatice: condiții mai frecvente de căldură și ariditate extreme pot face germinarea dificilă a semințelor și dezvoltarea speciilor forestiere, în favoarea speciilor erbacee pioniere care tind să acopere mai repede zonele afectate de incendiu

• cu toate acestea, există o variabilitate ridicată pe o bază geografică; de exemplu, această încetinire a proceselor de reconstituire nu este observată în bio-regiunea boreală, unde schimbările climatice favorizează în schimb o prelungire a sezonului favorabilă creșterii plantelor.

Câteva considerații finale: în zonele forestiere traversate de incendiu în majoritatea cazurilor se declanșează mecanisme de reconstituire a acoperișului vegetal și de succesiune către o nouă pădure; schimbările climatice pot pune în pericol acest proces de redresare, în special în bio-regiunea mediteraneană; teledetecția bazată pe analiza datelor prin satelit reprezintă un instrument eficient pentru monitorizarea a ceea ce se întâmplă după trecerea focului, la o scară spațială exactă și continuă în timp. Această posibilitate este relevantă pentru evaluările ecologice și strategiile de gestionare la nivel teritorial”, arată studiul.

Autorii studiului sunt Rita Angelo, de la Universitatea Basilicata – Facultatea de Științe Agricole, Silvice și de Mediu –  care lucrează la o teză de doctorat cu tema „Efectele schimbărilor climatice asupra structurii comunităților de păduri mediteraneene: aplicarea metodei dendroecologice”, profesorul Angelo Nolè, cercetător, Marco Borghetti și Maria Florana Spatola.

Sursa: AICI.