DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

DESCARCĂ APLICAȚIA:

2.2 C
București
3.1 C
Sibiu
2.2 C
Suceava
-1.4 C
Covasna
-1.6 C
Piatra Neamț
-0.3 C
Braşov
0.3 C
Bistrița
-1.6 C
Râmnicu Vâlcea
joi, februarie 2, 2023

Klaus Iohannis: „Trebuie să aducem exploatarea pădurilor în secolul XXI”

Recomandate

AliasForest

Președintele Klaus Iohannis a participat ieri la o vizită în Parcul Natural Comana din județul Giurgiu. La final, el a răspuns la întrebările presei, una singură fiind referitoare la obiectul vizitei și problemele de mediu (restul s-au referit la vaccinare și PNL). Întrebat despre poziția României cu privire la Strategia Forestieră Europeană, șeful statului a spus, printre altele, că este nevoie să facem exploatarea pădurilor mai ecologică și să o aducem în secolul XXI.

Redăm răspunsul președintelui, conform site-ului Administrației prezidențiale:

„Acolo sunt câteva chestiuni nediscutate tehnice, însă România dorește să extindă zona împădurită și se lucrează în acest sens. Şi pot să vă spun că, în timp ce ne plimbam cu barca, am discutat și despre pădure. Este în această arie naturală protejată o pădure importantă, peste opt mii de hectare, este cea mai mare pădure din această zonă a României. Eu am participat, știți bine, că ați fost împreună cu mine, la acțiuni de reîmpădurire și de împădurire și nu am de gând să renunț la aceste idei. România are nevoie să recâștige terenuri pentru a le împăduri, pentru a extinde suprafața de pădure și pentru a face exploatarea pădurilor mult mai ecologică, ca să ajungem și cu această chestiune în secolul XXI. Şi am de gând să rămân foarte conectat la acest fenomen.

Dacă vorbim de reducerea emisiilor, mai ales reducerea de dioxid de carbon și absorbția lui, atunci înțelegem foarte bine de ce este nevoie de pădure. Deci, pădurea nu doar că are capacitatea să creeze un microclimat foarte bun, să protejeze specii, are capacitatea să absoarbă dioxid de carbon și noi avem nevoie de astfel de zone, chiar foarte extinse, dacă vrem, la orizontul anului 2050, să ajungem la neutralitate climatică. Aceste lucruri trebuie luate foarte în serios și aceste chestiuni nu țin de niște ambiții științifice sau ambiții politice ale Bruxelles-ului, ele țin de viața noastră. Noi dorim să avem un mediu sănătos, plăcut, bun și pentru generațiile care vin. Nu putem să consumăm noi toate resursele și să lăsăm un pământ supraîncălzit, fără păduri, fără terenuri agricole fertile. Lucrurile toate se leagă și este nevoie de foarte multă implicare, de foarte multă politică pro-natură, pro-mediu, și mă bazez pe voi să contribuim împreună la schimbarea atitudinii, la schimbarea de paradigmă. Nu mai suntem în anii ’70 când se construia un dig, se făcea un canal și toată lumea zicea că s-a realizat ceva senzațional. Dimpotrivă, au dispărut specii, terenurile agricole s-au degradat, și așa mai departe. Deci avem foarte, foarte mult de lucru, şi aici este oportunitatea deosebită a fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, din care o mare parte este gândită pentru astfel de măsuri numite generic verzi”.

Ce înseamnă, de fapt, exploatare de secolul XXI?

Specialiștii în silvicultură și exploatare forestieră spun de ani de zile că este nevoie de investiții și în acest domeniu. De exemplu, infrastructura forestieră din România este deficitară, existând doar 6 metri de drum forestier la hectar, față de o medie europeană de 30-40 metri de drum forestier la hectar. De asemenea, administratorii de fond forestier nu dețin infrastructură de depozitare și valorificare a lemnului, aceasta fiind dezvoltată de către operatori economici. La nivel național, firmele dețin peste 15 mii de depozite autorizate prin care se comercializează lemn și produse din lemn. Pe de altă parte, utilajele sunt vechi. De exemplu, TAF-urile cu care se lucrează nu sunt incluse, ca utilajele agricole, în programul Rabla. Pentru industria forestieră nu există subvenții, iar costurile de plantare și de îngrijire a unei păduri sunt foarte ridicate.

România verde în 10 pași

Pentru că președintele a vorbit despre „măsuri numite generic verzi”, trebuie spus că există un document intitulat „România verde în 10 pași”, realizat de Asociația Forestierilor din România. Acesta reprezintă, pe capitole, o veritabilă strategie pentru industrie și silvicultură, cu măsuri concrete.

 Iată câteva dintre acestea:

  • Program de investiții în achiziția de echipamente de monitorizare a integrității și stării de sănătate a pădurilor (650 de drone);
  • Program de invesțiții în achiziția de echipamente de măsurare a lemnului (clupe electronice, echipamente informatice de tele-măsurare/fotomăsurare);
  • Program de invesțiții în achiziția de echipamente video de monitorizare a fondului forestier;
  • RNP-Romsilva – creșterea eficienței modului de administrare a pădurilor statului, astfel încât acesta să devină un exemplu de bună practică;
  • Separarea acvităților de administrare a pădurilor și exploatare a lemnului în cadrul RNP pentru a reduce costurile și pierderile.
  • Program de modernizare a infrastructurii de transport a lemnului și accesibilizarea fondului forestier.
  • În România densitatea de drumuri forestiere este de cca. 6 ml/ha. Minimul necesar pentru a reuși o acoperire integrală a fondului forestier este de 10 ml/ha mult sub nivelul de dezvoltare spre ex. a Germaniei care are o rețea de drumuri forestiere de 60 ml/ha.
  • Constuirea „Fondului național pentru investiții în pădure” – prin atragerea sumelor care alimentează Fondul de Mediu, a sumelor reținute prin impozitul pe resursele naturale, a sumelor provenite din valorificarea cerficatelor de carbon;
  • Înființarea Agenției de plăți și intervenții în silvicultură, exploatări forestiere și industria lemnului;
  • Invesțiții în industria chimică a lemnului (celuloză, bioetanol, componenți pentru produse farmaceuce);
  • Încurajarea ulizării ca brand național LEMN ROMÂNESC pentru a certifica oficial calitatea lemnului recoltat sustenabil în România;
  • Bursa lemnului – sistem transparent de valorificare a lemnului pentru a obține o valoare pe măsura importanței și calității materialelor lemnoase tranzacționate.
  • Programul Construcții din lemn (autoritățile publice vor realiza case pasive din lemn și vor folosi minim 10% lemn în toate construcțiile realizate din fonduri publice);
  • Programul Casa din lemn – persoanele fizice vor fi sprijinite financiar să realizeze construcții din lemn;
  • Programul Construcții din lemn pentru o economie verde – persoanele juridice vor fi sprijinite pentru a realiza sedii, spații tehnice, spații pentru comerț și producție din lemn;
  • Reducerea cotei TVA pentru lemnul ulizat în construcții la 5%, pentru a stimula ulizarea lemnului în construcții;
  • Program de achiziție a instalațiilor de încălzire cu randament de ardere ridicat;
  • Eliminarea TVA pentru lemnul de foc;
  • Sprijinirea producătorilor de mobilier din lemn masiv.

Strategia cuprinde și alte măsuri, pe care le vom anunța și noi, constant. Pentru că factorul politic are instrumente, dacă vrea să acționeze. „România verde în 10 pași” este o strategie realizată de cei mai titrați specialiști ai momentului din România.

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi

AliasForest