Un inginer forestier și pompier pensionat al CAL FIRE a adus la Săptămâna Forestierului 2026 un model de pregătire a gospodăriilor pentru incendiile de pădure, testat în cel mai afectat stat american. Mesajul pentru România: nu doar pădurea trebuie apărată, ci și casele care s-au apropiat de ea.
Incendiile catastrofale de pădure ajung tot mai des în zone locuite, iar pregătirea din timp a casei, a familiei și a planului de evacuare poate face diferența între o pierdere și o tragedie. Aceasta a fost teza prezentării susținute de Zsolt Kátay, inginer forestier licențiat și pompier pensionat al CAL FIRE (Departamentul Forestier și de Protecție Împotriva Incendiilor al statului California), în cadrul Săptămânii Forestierului, organizată de ASFOR la Cheile Grădiștei, în perioada 7–11 septembrie 2026, sub genericul „Pădurea, resursă strategică pentru generațiile următoare”.
Prezentarea, intitulată „Incendii de pădure – pregătire, conștientizare și plan de acțiune”, a adaptat pentru publicul românesc programul „Ready, Set, Go!” („Fii gata, pregătește-te, pornește!”), utilizat de agențiile de pompieri din Statele Unite pentru a educa locuitorii din zonele de interfață dintre pădure și așezările umane. Este un cadru în trei pași, gândit pentru gospodării, nu pentru instituții: ce faci cu luni înainte, ce pregătești în zilele cu risc ridicat și cum acționezi când ordinul de evacuare vine.
De ce contează pentru România
Interfața pădure–așezare umană – zona în care casele, pensiunile și cabanele se împletesc cu vegetația forestieră – s-a extins continuu în ultimele două decenii, de la zonele periurbane ale marilor orașe la stațiunile montane din Carpați. În același timp, verile secetoase și vânturile puternice cresc frecvența incendiilor de vegetație care pornesc din litieră sau pășune și ajung în arborete. Pentru forestieri, incendiul înseamnă pierdere de masă lemnoasă și de funcții ecologice; pentru cei care locuiesc la marginea pădurii, înseamnă risc direct pentru viață și proprietate.
Experiența californiană este relevantă tocmai pentru că acolo problema a fost tratată sistematic: după decenii de incendii devastatoare, autoritățile au înțeles că intervenția pompierilor nu poate salva singură fiecare casă, iar responsabilitatea pregătirii trebuie împărțită cu proprietarii.
FII GATA – casa și spațiul din jurul ei
Primul pas al programului vizează pregătirea fizică a proprietății, cu mult înainte de sezonul de incendii.
Consolidarea casei. Potrivit lui Kátay, o locuință poate fi „întărită” împotriva incendiului prin utilizarea de materiale rezistente la aprindere sau incombustibile, care o protejează de cele trei mecanisme prin care focul ajunge la clădiri: scânteile și așchiile purtate de vânt, contactul direct cu flăcările și expunerea la căldura radiantă. Acoperișul, streșinile, aerisirile și ferestrele sunt punctele critice.
Spațiul defensiv. Conceptul central al prezentării a fost „defensible space” – zona tampon creată între clădire și vegetația combustibilă din apropiere: plante, tufișuri, arbori sau alte obiecte care pot arde. Această zonă ține focul la distanță de casă, reduce intensitatea incendiului și încetinește sau oprește propagarea acestuia. La fel de important, a subliniat prezentatorul, spațiul defensiv oferă protecție pompierilor care apără casa – o clădire fără zonă tampon poate fi, pur și simplu, abandonată de echipajele de intervenție din motive de siguranță.
Peisagistica inteligentă. A treia componentă se referă la modul în care este amenajată grădina: alegerea speciilor cu inflamabilitate redusă, distanțarea arborilor de clădiri, întreținerea gazonului și eliminarea materialului uscat. Kátay a arătat că aceste alegeri, aparent estetice, pot fi esențiale pentru limitarea răspândirii unui incendiu de pădure în jurul casei.
PREGĂTEȘTE-TE – planul familiei
Al doilea pas mută accentul de la proprietate la oameni. Prezentarea a parcurs o listă concretă de pregătiri pe care fiecare gospodărie ar trebui să le aibă gata înainte de a fi nevoie de ele.
Plan de acțiune în caz de incendiu de pădure – cunoscut de toți membrii gospodăriei, cu trasee de evacuare și punct de întâlnire stabilite din timp.
Lucrurile esențiale ținute la îndemână pentru o evacuare imediată: animalele de companie, actele importante, rețetele medicale, laptopul, cardurile și încărcătoarele de telefon.
Kitul de urgență („geanta de plecare”) – pregătit din timp, cu apă, hrană, medicamente, lanternă și articole de primă necesitate, ținut într-un loc de unde poate fi luat în câteva secunde.
Pregătirea pentru pene de curent – frecvente înainte și în timpul unei amenințări de incendiu, fie din cauza avarierii rețelei, fie prin deconectări preventive. Locuitorii trebuie să știe cum deschid manual ușile de garaj, cum comunică și cum părăsesc locuința fără electricitate.
Plan de comunicare în familie – pentru situația în care membrii familiei se află în locuri diferite când începe incendiul și rețelele de telefonie sunt supraîncărcate.
Pregătirea pentru asigurări – menținerea poliței active, cunoașterea a ceea ce acoperă și, mai ales, realizarea unui inventar al casei (fotografii, video, liste de bunuri) înainte de evacuare, nu după.
PORNEȘTE – evacuarea
Al treilea pas privește momentul critic. Kátay a insistat pe o regulă simplă: părăsește locul atunci când oficialii recomandă evacuarea, pentru a evita să fii prins în foc, în fum sau în blocaje de trafic. În cazul unui incendiu intens, personalul de urgență s-ar putea să nu aibă timp să bată la fiecare ușă, iar dacă pericolul este iminent, cea mai bună decizie este plecarea. „Dacă ți se recomandă să pleci, nu ezita” a fost, în esență, mesajul transmis publicului.
Prezentarea a detaliat succesiunea recomandată: pașii de pre-evacuare (când timpul permite, o ultimă verificare afară, în casă și a animalelor), implementarea propriu-zisă a evacuării (parcurgerea listei de verificare, luarea kitului de urgență, îmbrăcăminte care protejează de căldură și de tăciunii zburători, recuperarea animalelor de companie) și planificarea separată pentru animalele domestice, ale căror șanse de supraviețuire cresc semnificativ printr-o planificare atentă.
Un capitol distinct a fost dedicat situației în care evacuarea nu mai este posibilă – ce trebuie făcut dacă ești blocat în vehicul, pe jos sau în casă – precum și întoarcerii acasă după incendiu: verificarea cu autoritățile înainte de revenire și conștientizarea pericolelor care persistă după stingere (arbori slăbiți, cabluri căzute, cenușă fierbinte, structuri instabile).
Ce poate prelua sectorul forestier românesc
Modelul „Ready, Set, Go!” nu înlocuiește intervenția profesionistă – nici în California nu o face –, dar completează un gol pe care sistemul românesc de protecție împotriva incendiilor de pădure îl resimte: educația comunităților de la marginea pădurii. Ocoalele silvice, proprietarii de pădure și firmele de exploatare sunt, de regulă, primii care observă și primii care intervin la un incendiu de vegetație; ei sunt și cei mai bine plasați pentru a duce acest tip de mesaj către localnici, pensiuni și administrații locale.
Prezentarea lui Zsolt Kátay la Cheile Grădiștei a arătat că instrumentele nu sunt complicate și nu costă mult: o zonă tampon curățată, un plan discutat în familie, o geantă pregătită din timp și disciplina de a pleca atunci când ți se spune. Diferența o face faptul că sunt aplicate înainte, nu după.
Zsolt Kátay își continuă activitatea de popularizare a temelor forestiere și de protecție împotriva incendiilor pe canalul YouTube „Zsolt’s Retirement”.
Despre Săptămâna Forestierului
Săptămâna Forestierului este evenimentul anual organizat de ASFOR – Asociația Forestierilor din România, care reunește profesioniști din silvicultură și exploatări forestiere, companii furnizoare de utilaje și tehnologie, reprezentanți ai autorităților și ai mediului academic. Ediția 2026 s-a desfășurat la Cheile Grădiștei, județul Brașov, în perioada 7–11 septembrie, sub genericul „Pădurea, resursă strategică pentru generațiile următoare”.
