DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

DESCARCĂ APLICAȚIA:

25.6 C
București
22.9 C
Sibiu
22.4 C
Suceava
22.6 C
Covasna
23.5 C
Piatra Neamț
19.8 C
Braşov
21.8 C
Bistrița
24.3 C
Râmnicu Vâlcea
sâmbătă, mai 25, 2024

Legea privind restaurarea naturii: vot important, mâine, în Parlamentul European

Recomandate

Comisia pentru Mediu a Parlamentului European nu a reușit să ajungă la o majoritate pentru a adopta modificările aduse legislației UE privind refacerea naturii. „Legea atârnă de un fir de ață”, spun oamenii de știință care susțin noile modificări. Practic, mâine urmează să voteze și plenul dacă menține respingerea din comisia de specialitate sau nu.

Ce prevede legea pentru restaurarea naturii?

Legea pentru restaurarea naturii va stabili obiective și obligații de restaurare într-o gamă largă de ecosisteme de pe uscat și pe mare. Prioritară va fi restaurarea ecosistemelor cu cel mai mare potențial pentru stocarea carbonului și prevenirea sau reducerea impactului dezastrelor naturale. Noua lege se bazează pe legislația existentă, dar acoperă toate ecosistemele, mai degrabă decât să se limiteze la Directiva Habitate și la ariile protejate Natura 2000, urmărind să pună toate ecosistemele naturale și seminaturale pe calea redresării până în 2030. Va beneficia de un volum substanțial de finanțare din partea UE: în cadrul actualului cadru financiar multianual, aproximativ 100 de miliarde EUR vor fi disponibile pentru cheltuielile legate de biodiversitate, inclusiv pentru restaurare.

Țintele propuse includ:

  • inversarea declinului populațiilor de polenizatori până în 2030 și creșterea populațiilor acestora de acolo înainte,
  • nicio pierdere netă de spații urbane verzi până în 2030, o creștere de 5% până în 2050, un minim de 10% acoperire cu arbori în fiecare oraș și suburbie și câștig net de spațiu verde integrat clădirilor și infrastructurii;
  • în ecosistemele agricole, creșterea generală a biodiversității și o tendință pozitivă pentru fluturii de pajiști, păsările din terenurile agricole, carbonul organic în solurile minerale ale terenurilor cultivate și caracteristicile peisajului cu diversitate ridicată pe terenurile agricole.
  • refacerea și reumidificarea turbăriilor drenate destinate utilizării agricole și în locurile de extracție a turbei;
  • în ecosistemele forestiere, creșterea generală a biodiversității și o tendință pozitivă pentru conectivitatea pădurilor, lemn mort, ponderea pădurilor neuniforme, păsări de pădure și stoc de carbon organic,
  • restaurarea habitatelor marine și restaurarea habitatelor speciilor marine emblematice, cum ar fi delfinii și marsuinii, rechinii și păsările marine;
  • eliminarea barierelor fluviale, astfel încât cel puțin 25 000 km de râuri să fie transformate în râuri cu curgere liberă până în 2030.

Prin urmare, Comisia propune norme clare și obligatorii:

Obiective obligatorii din punct de vedere juridic la nivelul UE și la nivel național pentru a reduce cu 50% utilizarea și riscul pesticidelor chimice și utilizarea pesticidelor mai periculoase până în 2030. Statele membre își vor stabili propriile obiective naționale de reducere în parametri definiți pentru a se asigura că la nivelul UE obiectivele sunt atinse.

Noi reguli stricte privind combaterea dăunătorilor

Noile măsuri vor asigura că toți fermierii și alți utilizatori profesioniști de pesticide practică managementul integrat al dăunătorilor (IPM), în care sunt luate în considerare mai întâi metode alternative de prevenire și control al dăunătorilor din punct de vedere ecologic, înainte ca pesticidele chimice să poată fi utilizate ca o măsură de ultimă instanță. Măsurile includ, de asemenea, evidența obligatorie pentru fermieri și alți utilizatori profesioniști. În plus, statele membre trebuie să stabilească norme specifice culturii care identifică alternativele care trebuie utilizate în locul pesticidelor chimice.

Interzicerea tuturor pesticidelor în zonele sensibile

Utilizarea tuturor pesticidelor va fi interzisă în locuri precum zonele verzi urbane, inclusiv parcuri sau grădini publice, locuri de joacă, școli, terenuri de recreere sau de sport, căi publice și zone protejate în conformitate cu Natura 2000 și orice zonă ecologic sensibilă care trebuie ferită de pesticide, pentru a asigura supraviețuirea insectelor polenizatoare. În fapt, una din trei specii de albine sau fluturi se află în declin. Noile reguli nu numai că ar trebui să oprească acest declin, dar ar trebui să elimine pesticidele chimice din apropierea noastră.

„În ciuda importanței sale, natura Europei este într-un declin alarmant, cu peste 80% din habitate în stare proastă. Zonele umede, turbării, pajiștile și habitatele dune sunt cele mai grav afectate. În vestul, centrul și estul Europei, zonele umede s-au micșorat cu 50% din 1970. 71% din pești și 60% din populațiile de amfibieni au scăzut în ultimul deceniu. Între 1997 și 2011, pierderea biodiversității a reprezentat o pierdere anuală estimată la 3,5–18,5 trilioane EUR.

Evaluarea impactului pentru Legea refacerii naturii a arătat că beneficiile refacerii naturii depășesc cu mult costurile. Se estimează că beneficiile economice ale refacerii turbării, mlaștinilor, pădurilor, pășunilor și pajiștilor, râurilor, lacurilor, habitatelor marine și aluviale și zonelor umede de coastă sunt mai mari decât costurile de opt ori”, se arată în expunerea de motive a noii legi.

Măsuri ce vor dăuna industriei

Cei care se opun modificărilor susțin că măsurile propuse vor dăuna industriilor care se luptă deja cu efectele unei pandemii globale și ale unei crize energetice. Copa-Cogeca și Europêche, două organizații care reprezintă sectoarele agriculturii și pescuitului, numesc Legea pentru restaurarea naturii „o legislație prost gândită, nerealistă și neimplementabilă care pune în pericol mijloacele de trai și producția de alimente ale fermierilor și pescarilor în UE” – arată science.org.

Dr. Laura Bouriaud: Refacerea ecosistemelor degradate este necesară

Prof. univ. dr. Laura Bouriaud, de la Facultatea de Silvicultură din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, a participat zilele trecute la o dezbatere pe această temă, la Bruxelles. I-am solicitat un punct de vedere, pe care îl redăm:

„Am participat la o reuniune în care mai mulți europarlamentari și reprezentanți ai Comisiei pentru mediu au explicat de ce avem nevoie de o lege pentru refacerea naturii și care sunt rațiunile care animă dezbaterile contra acestei legi.

Refacerea ecosistemelor degradate (turbării, pajiști, păduri) este necesară, mai ales când considerăm tendința de aridizare, pierderea generală a biodiversității pajiștilor, fragmentarea pădurilor și a habitatelor, existența unor suprafețe mari de terenuri agricole degradate pe care încă se fac plăți ca și când ar fi încă apte pentru producția de masă vegetală. Însă cred eu că problema principală e legată de restricționarea utilizării pesticidelor, care afectează în principal pe marii fermieri.

De altfel, discuțiile au fost destul de polarizate și în jurul acestui mod de producție diferit – mari ferme, specializate și competitive industrial, versus ferme de mici dimensiuni, care își caută supraviețuirea economică într-un model ce are la bază multifuncționalitatea.

Având în vedere specificul agriculturii românești, dar și existența unei biodiversități bogate, adoptarea legii ar trebui să fie în avantajul României. Să vedem însă ale cui interese le vor reprezenta europarlamentarii români”, susține dr. Bouriaud.

De altfel, la încheierea discuțiilor de la Parlamentul European, ea a transmis pe pagina de Facebook câteva concluzii: „Am avut mai multe intervenții, una dintre ele fiind despre faptul că Green Deal (și probabil și Nature restoration law) au ratat oarecum să țină cont de moștenirea istorică în materie de biodiversitate și să recompenseze practicile care au condus la această moștenire (în prezent, UE fiind percepută ca cea care dorește să interzică).

Ignorarea exemplelor de bune practici conduce la acumularea de frustrări în rândul proprietarilor de terenuri, gestionarilor, statelor membre și prezintă riscul de a contribui la discursul anti-UE, cu atât mai mult cu cât avem tendința de a fugi de asumarea greșelilor și deci de progresul prin învățare”.

Ministerul Mediului: E nevoie de finanțare

Ministerul român al Mediului susține varianta Comisiei Europene, cu precizarea că e nevoie de eforturi financiare care să ajute la atingerea obiectivelor propuse.

„Pentru atingerea acestor obiective, va fi necesară o finanțare semnificativă de la nivelul Uniunii Europene, în vederea atingerii țintelor de protejare și restaurare a naturii, pentru că sarcinile administrative vor fi uriașe, dacă regulile se vor aplica nediferențiat în afara și în interiorul Natura 2000. România susține protejarea naturii prin mecanisme eficiente și finanțare pe măsura ambițiilor”, a precizat Ionuț-Sorin Banciu, secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul MMAP.

Potrivit unui comunicat al ministerului, „țintele propuse se bazează pe zone (tendințe) sau pe indicatori, întrucât este necesar un mix de abordări pentru a acoperi tipurile de ecosisteme avute în vedere.

Propunerea nu impune obligații directe proprietarilor de terenuri, pădurarilor, fermierilor sau pescarilor, ci doar statelor membre. Măsurile propuse pentru îndeplinirea țintelor vor necesita îmbunătățiri ale practicilor agricole și de gestionare durabilă a pădurilor, cu schimbări strâns legate cu obiectivele din Strategiile UE privind biodiversitatea și Farm to Fork.

Cadrul de implementare este dat de planurile naționale de restaurare (PNR), care vor trebui prezentate în termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a Regulamentului și care va include măsurile care să contribuie la atingerea țintelor respective.

Regulamentul prezintă o deosebită importanță și relevanță pentru România, în contextul în care acesta reprezintă primul act legislativ care vizează în mod explicit restaurarea naturii și vizează obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru biodiversitate

România apreciază eforturile Președinției suedeze pentru găsirea unui compromis pe acest dosar important și sensibil din punct de vedere politic pentru toate Statele Membre, care să răspundă îngrijorărilor exprimate de acestea pe parcursul negocierilor. Apreciem că textul propus este echilibrat și reprezintă o bază bună pentru obținerea unui acord.

Totodată, sugestiile de compromis ale Președinției suedeze oferă Statelor Membre flexibilitatea de a decide asupra măsurilor de restaurare necesare pentru toate tipurile de habitate în funcție de circumstanțele naționale.

Referitor la nedeteriorare, recunoaștem beneficiile acesteia pentru a ne asigura că restaurarea este o procedură eficientă din punct de vedere al costurilor și progresivă, precum și necesitatea de a asigura investiții durabile, care să protejeze ecosistemele sănătoase pe termen lung, cu beneficii atât socio-economice, cât și de mediu.

Eforturile de acțiune în zonele din afara Natura 2000 vor reprezenta însă o mare provocare, dar și o povară semnificativă în ceea ce privește nedeteriorarea.

Totodată, având în vedere resursele materiale și umane necesare pentru implementarea acestui regulament, România consideră necesară propunerea de a include în textul de compromis a unui articol legat de evaluarea și asigurarea surselor de finanțare”, se arată în comunicatul transmis de minister.

Sursa: ec.europa.eu

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi