Camera Deputaților a adoptat miercuri, 16 septembrie 2026, în formă neschimbată, proiectul de lege care modifică OUG nr. 81/2021 privind intervențiile asupra ursului brun. Votul închide procedura de reexaminare cerută de președintele Nicușor Dan, iar actul se întoarce la Cotroceni pentru promulgare. Până la decret și publicarea în Monitorul Oficial, legea este adoptată, nu aplicabilă.
Cotele: dublare față de 2024–2025
Pentru 2026 și, prin aplicare corespunzătoare, pentru 2027, legea aprobă 859 de exemplare la nivel de prevenție și 110 la nivel de intervenție, ambele la nivel național. Totalul este de 969 de exemplare pe an.
Comparația cu anii anteriori arată saltul: în 2024–2025, prevenția a fost de 426 de exemplare, iar intervenția de 55, cu un plafon legal cumulat pe cei doi ani de 962. În 2023, cota totală era de 220 (140 prevenție, 80 intervenție).
Ce rămâne interzis
Textul menține interdicția de recoltare a femelelor însoțite de pui cu vârsta sub doi ani, regulă existentă și în cotele anterioare. În plus, cota de prevenție nu se aplică pe teritoriile unde vânătoarea este interzisă prin Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.
Prevenție versus intervenție
Cele două cote funcționează diferit. Exemplarele din cota de prevenție pot fi recoltate până la 31 decembrie al anului respectiv, de vânători, sub coordonarea personalului tehnic al gestionarului fondului cinegetic, prin metodele de vânătoare admise. Intervenția — cele 110 exemplare — se face de personal de specialitate, prin metodele „la pândă” și „la dibuit”. Legea are o anexă cu repartizarea pe zone și fonduri cinegetice; în unele localități, plafonul de prevenție ajunge la cinci exemplare.
Disputa trofeului
Punctul cel mai contestat în dezbateri a fost soarta exemplarelor cu valoare de trofeu (punctaj CIC). La reexaminare, președintele a cerut ca vânătoarea să fie orientată după riscul pentru oameni, nu după valoarea trofeului. Parlamentul a păstrat textul. USR a depus amendamente pentru condiții mai stricte la prevenție, respinse.
Deputatul Adrian Giurgiu a rezumat obiecția: se deschide vânătoarea la urși cu trofeu medaliabil, fără garanția că se extrag îndeajuns exemplarele care fac probleme. Co-inițiatorul Gheorghe Nacov a susținut, dimpotrivă, că prevenția în habitat — inexistentă practic până acum — este noutatea legii, intervenția rămânând reacția târzie. Legea, în forma votată, nu redefinește „ursul problemă” ca singura țintă a cotei de prevenție.
Drumul până la vot
Inițiatorul principal este senatorul UDMR Tanczos Barna, fost ministru al Mediului. Camera Deputaților a dat un prim vot decizional pe 22 aprilie 2026 (246 pentru, 4 împotrivă, 22 abțineri). Președintele a sesizat CCR, care a respins obiecția pe 24 iunie: aprobarea cotelor pentru 2026–2027 nu contravine, în raport cu criticile formulate, dispozițiilor invocate din Constituție.
Pe 7 august, șeful statului a cerut reexaminarea, invocând patru argumente: cotele vizează urșii în general, nu doar pe cei periculoși; riscul de a vâna exemplare dominante din interiorul habitatului, pentru trofeu; aceleași plafoane pentru 2026 și 2027, fără o reevaluare intermediară a populației; dificultatea de a verifica în teren interdicția privind femelele cu pui. Senatul a respins cererea pe 26 august (103 pentru forma inițială, 5 împotrivă, 15 abțineri), comisiile Camerei au dat raport favorabil fără amendamente, iar plenul a votat miercuri aceeași formă.
Contextul: populație, incidente, despăgubiri
Ursul brun este specie protejată. După interzicerea vânătorii de trofeu în 2016, cotele de prevenție și intervenție au fost reintroduse treptat. Un raport oficial din aprilie 2025 estima populația între 10.419 și 12.770 de exemplare. Inițiatorii leagă noile plafoane de evaluarea genetică, de numărul incidentelor și de o formulă de alocare pe fonduri cinegetice (genotipuri, probe, evaluări 2024–2025, pagube).
Datele citate în dezbateri vorbesc, pentru ultimii cinci ani, de 11 persoane ucise și 158 rănite grav; de la interdicția din 2016, despăgubirile de stat au fost estimate la peste 6 milioane de euro.
Întrebările care rămân
Pentru silvicultură și gospodărirea fondului cinegetic, problemele sunt de aplicare: cine decide, pe fond, care exemplar intră în prevenție; cum se evită recoltarea femelei cu pui, când identificarea este dificilă; cum se raportează extragerile; ce se întâmplă cu blana și craniul la intervenție — legea le lasă gestionarului sau Gărzii forestiere, după caz; și dacă 969 de exemplare pe an reduc conflictele la lizieră și în localități sau doar mută presiunea în interiorul masivului.
Promulgarea este următorul pas. Efectul, ca la orice cotă, se va vedea nu în plen, ci în registrele de recoltă și în numărul de apeluri la 112.
