Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat luni, 18 mai 2026, legea de aprobare a OUG 60/2025 privind modificarea regimului de intervenție la exemplarele de urs brun. Actul normativ, menit să simplifice procedurile și să protejeze mai eficient viața și bunurile cetățenilor din zonele montane, vine pe fondul unei creșteri dramatice a atacurilor, dar stârnește reacții contrare: critici dure din partea ONG-urilor de mediu și susținere fermă din partea comunității silvice.
Principalele prevederi ale legii
Legea completează OUG 81/2021 și Legea vânătorii nr. 407/2006 și introduce instrumente practice pentru gestionarea conflictelor om-urs:
- Intervenție imediată în intravilan pentru urșii mai mari de un an: alungare, tranchilizare-relocare sau, în caz de pericol iminent pentru viață/integritate corporală, eutanasiere/împușcare directă.
- Definiția „ursului habituat” – exemplar care și-a pierdut teama naturală față de om din cauza hranei antropice repetate.
- Clarificări privind echipele de intervenție: implicarea jandarmilor/polițiștilor locali, cu analiza de risc realizată de ceilalți membri.
- Contract unic cu medic veterinar pentru servicii de permanență, costuri suportate inițial de UAT-uri și decontate de gărzile forestiere.
- Raport obligatoriu în 24 de ore după fiecare intervenție.
- Amenzi severe (10.000 – 30.000 lei) pentru hrănirea urșilor în libertate.
Guvernul a justificat urgența prin statistici sumbre: circa 300 de atacuri în ultimii 20 de ani, 26 de decese și 274 de răniți, plus peste 2.454 de apeluri la 112 doar între 2021 și octombrie 2025.
Critici din partea ONG-urilor de mediu
WWF România și alte organizații de conservare au reacționat prompt, acuzând legea că prioritizează măsuri reactive (inclusiv împușcarea) în detrimentul prevenției reale. Acestea reclamă lipsa de accent pe managementul deșeurilor, garduri electrice la stâne și gospodării, educație publică și dotarea corespunzătoare a echipelor de intervenție. ONG-urile avertizează că eliminarea gradualității în intravilan riscă împușcări excesive și subliniază obligațiile României față de Directiva Habitate a UE.
Poziția ASFOR: „Doctrina non-intervenției transformă pădurea în ucigaș”
Președintele Asociației Forestierilor din România (ASFOR), Ciprian Dumitru Muscă, a publicat recent un editorial dur în care critică dur politica de management prin omisiune aplicată în ultimii ani.
„Începând cu 2016, prin interzicerea vânătorii la urs, România a adoptat tacit o doctrină a non-intervenției. Premisa ei: omul este problema, retragerea omului este soluția. Această doctrină nu a salvat ursul. L-a transformat”, afirmă Muscă.
El amintește de recentele tragedii – atacul mortal din Harghita (Zoltan G., 65 de ani) și cel din Bistrița-Năsăud (femeie de 53 de ani) – și subliniază că evaluarea genetică din 2025 indică aproximativ 11.500 de urși, față de o capacitate optimă a habitatului de circa 4.000 de exemplare.
„Distrugerea prin omisiune este la fel de reală ca cea prin exces – și mai insidioasă, pentru că se înfățișează drept virtute”, scrie președintele ASFOR. El pledează pentru un echilibru asumat: management activ al populației de urs pe baza capacității reale a habitatelor, zone strict protejate unde este justificat științific și prezența silvicultorului în teritoriu. „Echilibrul nu este lipsa intervenției. Echilibrul este intervenția responsabilă. Diferența dintre cele două se măsoară în cimitire.”
Context și perspective
Legea vine la scurt timp după dublarea cotelor de recoltare preventivă pentru 2026, o măsură care a amplificat deja dezbaterile publice. Silvicultorii, ciobanii și comunitățile montane cer de mult timp un management științific și responsabil, în timp ce organizațiile de mediu insistă pe coexistență prin prevenție.
