Ministerul Mediului: „Nu există avertizări sau deadline-uri în privința tăierilor ilegale”

0
608

Mai multe site-uri ale unor asociații neguvernamentale au distribuit în ultimele zile o informație potrivit căreia un europarlamentar ar fi spus că România are la dispoziție 3 luni pentru a rezolva problema „tăierilor ilegale”.

Este vorba despre europarlamentarul austriac Thomas Waitz (grupul Verzilor), fost activist de mediu, care a luat parte la o dezbatere privind „viitorul pădurilor” organizată în România de câteva ONG-uri. Thomas Waitz a mai fost în țara noastră în octombrie 2020, cu mai mulți jurnaliști, pentru a filma un „documentar” despre tăierile ilegale de păduri.

„Am călătorit în multe ţări şi am venit aici să văd care este situaţia, pentru că sunt multe probleme privind despăduririle. Am fost în mai multe zone ale României pentru a vedea situaţia. De aceea am venit şi aici, să văd în această după amiază Codrii Iaşilor. (…) Din păcate, toată această cantitate de lemn furată din pădurile din România nu se compară cu alte ţări. Este o cantitate foarte mare. România este considerată într-un fel ca fiind oaia neagră a Europei. Deja a primit avertismente din partea UE. România mai are trei luni pentru a rezolva această situaţie. Este un adevărat dezastru ceea ce se întâmplă în ţara dumneavoastră din cauza acestor păduri tăiate, mai ales că sunt foarte multe păduri importante şi seculare. Este foarte important ca România în aceste trei luni să oprească aceste despăduriri”, a afirmat eurodeputatul.

Ministerul Mediului reacționează

Ministerul Mediului a transmis în urmă cu scurt timp un comunicat pe această temă:

„Referitor la afirmațiile apărute în mai multe articole de presă, conform cărora un membru al Parlamentului European ar fi declararat, recent, în contextul procedurii de infringement privind tăierile ilegale de pădure, că „România mai are trei luni pentru a rezolva această situaţie”, Ministerul Mediului face următoarele precizări:

În ultimul an și jumătate, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a luat o serie întreagă de măsuri pentru a opri procedura de infringement deschisă împotriva României în luna februarie al anului 2020, având ca obiect tăierile ilegale de păduri.

Anul acesta, în luna aprilie, cu ocazia vizitei comisarului european pentru Mediu, Virginijus Sinkevičius, autoritățile române și cele europene au agreat, prin reprezentanții oficiali, asupra unui calendar de implementare cu privire la închiderea acestei proceduri, iar România s-a angajat să transmită datele și rapoartele de progres.

În momentul de față nu există alte proceduri, avertizări sau deadline-uri pentru România. MMAP a transmis ultimul set de documente către reprezentanții Comisiei pe 30 iunie, conform termenelor stabilite.

Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, organele de cercetare penală, respectiv Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, depun eforturi continue pentru a stopa fenomenul, a reduce infracționalitatea în acest domeniu, dar și pentru a închide procedura de infringement declanșată împotriva țării noastre”.

Și Direcția Silvică Iași are un punct de vedere

Direcţia Silvică Iaşi consideră că apariţia în spaţiul media şi pe reţelele de socializare, în ultimele zile, a unor materiale referitoare la presupuse tăieri și sustrageri ilegale de masă lemnoasă din Pădurea Bârnova – Dobrovăț, ce face parte din fondul forestier administrat de ocoalele silvice Lunca-Cetățuii și Dobrovăț, nu este altceva decât „o manipulare”.

Cei de la Direcţia Silvică Iaşi ţin să precizeze că, „în mod eronat, activiștii de mediu, care mai puţin se pricep la silvicultură, susțin sus și tare că recoltarea autorizată a materialului lemnos sau alte lucrări silvice sunt defrişări ilegale. Pentru corecta informare, termenul de defrișare înseamnă îndepărtarea forțată și definitivă a unei păduri de pe o suprafață de teren cu destinația pădure și schimbarea destinației terenului (de exemplu construcţii civile sau industrial, sau cu destinaţie agricolă). În urma lucrărilor silvice, suprafețele forestiere sunt regenerate, deci pădurile nu dispar”, au mai precizat specialiştii de la DS Iaşi, amintind că, la ora actual, la nivelul Direcției Silvice Iași nu există nici o suprafață de pădure defrișată din cele 65.975 ha de pădure, fond forestier proprietate publică a statului, administrat de Direcție.

Nemulţumirile silvicultorilor ieşeni rezidă şi din faptul că în mass-media se afirmă în mod fals că defrișările din Pădurea Dobrovăț ajung la Curtea de Justiție a UE, speculându-se pe baza activării procedurii de infrigement pentru România din cauza tăierilor ilegale de păduri, care nu face referiri la Pădurea Dobrovăț.

„Conform datelor oficiale puse la dispoziţie de Ministerul Mediului, în România se taie ilegal anual aproximativ 300 de mii de metri cubi de masă lemnoasă la o suprafaţă de 6,7 milioane ha de păduri, reprezentând un volum mediu de 0,04 mc/ha/an. Din nefericire, atât Comisia Europeană, cât şi opinia publică din România au fost informate de anumite grupuri şi de unii foşti demnitari că în România s-ar tăia ilegal 20 de milioane metri cubi masă lemnoasă anual, adică de 70 de ori mai mult decât în realitate, făcându-se caz de unele date preluate dintr-un studiu de inventariere forestieră, a cărui metodă de inventariere prezintă însă serioase lacune de calcul şi de interpretare a rezultatelor. Deşi se cunoaşte că datele din acel studiu nu sunt reale, ele fiind contestate de mediul academic, de administratorii de păduri, de proprietarii de păduri, de toate organizaţiile profesionale şi sindicale din domeniul silvic, totuşi ele sunt folosite de anumite grupuri, aducându-se prejudicii economice şi de imagine României, sectorului silvic, pădurii şi personalului silvic”, precizează comunicatul Direcţiei Silvice Iaşi.

Silvicultorii ieşeni mai spun că prin acțiunile așa-zișilor activiști de mediu se încearcă inducerea în eroare a opiniei publice cu privire la nerespectarea dispozițiilor legale ori a hotărârilor instanțelor de judecată.

„Fondul forestier național este un bun de interes național. Lucrările silvotehnice sunt efectuate în scopul gestionării durabile a pădurilor, respectiv administrării şi utilizării acestora, astfel încât ele să îşi menţină şi să îşi amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea, în aşa fel încât să asigure în prezent şi în viitor, capacitatea de a exercita funcţiile multiple ecologice, economice şi sociale permanente la nivel local, regional, naţional şi global fără a crea prejudicii altor ecosisteme. Efectele nerealizării lucrărilor silvotehnice pot avea consecințele negative ce se vor răsfrânge atât în planul ecologic, cât şi în cel social și economic. Lucrările silvotehnice din fondul forestier administrat, inclusiv din situl Natura 2000 Bârnova-Repedea, au fost efectuate în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice, cu respectarea condițiilor impuse prin actele emise de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului și a condițiilor specifice pentru lucrări de punere în valoare și exploatare transmise de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Toate acțiunile desfășurate se înscriu în ansamblul de preocupări şi acţiuni privind cunoaşterea pădurii, crearea şi îngrijirea acesteia, recoltarea şi valorificarea raţională a produselor sale, precum şi organizarea şi conducerea întregului proces de gestionare durabilă a pădurii.

Suspendarea aplicării prevederilor amenajamentelor silvice timp de aproximativ jumătate de an, în 2021, a produs pierderi financiare foarte mari pentru sectorul forestier și economia României, cu răsfrângere asupra industriei de mobilier și de prelucrarea lemnului, pierderea de locuri de muncă, iar pe plan social, un număr de peste 20 unități administrative ce au aproximativ 100.000 de familii (care folosesc lemnul pentru necesarul gopodăresc, ca lemne de foc pentru prepararea hranei și pentru încălzirea locuințelor) și-au procurat cu greu lemnul necesar, sau îl vor procura la preţuri foarte mari, mai ales în aceste momente în care prețul la energie a crescut foarte mult.

Reamintim și de această dată că efectuarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor conform planurilor prevăzute în amenajamentele silvice este o măsură specifică impusă chiar prin Planul de management al Sitului ROSCI 0135 Pădurea Bârnova-Repedea, aprobat prin O.M.M.A.P. nr. 1131/2016.

Conform Planului de management ROSCI0135 Pădurea Bârnova – Repedea, efectuarea lucrărilor în plantații, în regenerările naturale, respectiv în arboretele tinere, are o prioritare mare, în comparație cu alte măsuri cu prioritate mică sau medie. Declararea acestor păduri ca Situri Natura 2000 se datorează tocmai faptului că lucrările silvice desfăşurate în baza amenajamentelor silvice de-a lungul anilor, au menţinut condiţiile de conservare şi protejare a speciilor şi habitatelor pentru care au fost declarate.

Din același Plan de management al ROSCI0135 Pădurea Bârnova – Repedea reiese că activitatea de silvicultură este identificată ca fiind o presiune cu intensitate scăzută asupra habitatelor sitului şi că Direcţia silvică este responsabilă de starea bună de conservare a habitatelor de pădure constatată în prezent. Putem spune că lucrările silvice reprezintă principalul factor responsabil de felul în care aceste păduri arată în prezent”.

Direcţia Silvică Iaşi aminteşte şi faptul că membrii unor ONG-uri au efectuat în data de 09 iulie 2022 ( așa cum au făcut-o în nenumărate rânduri) o deplasare organizată cu diverse activităţ în fondul forestier naţional administrat de către Direcţia Silvică Iaşi, respectiv în Pădurea Bârnova, sit Natura 2000, fară a solicita acordul instituţiei.

Sursa: Ministerul Mediului

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!