Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a anunțat că în acest an va veni în România comisarul european pe Mediu, Virginijus Sinkevicius. Barna a participat la Consiliul de miniștri ai UE și a susținut astăzi, 22 iulie, o conferință de presă în care a oferit detalii despre temele abordate. Prezentăm cele mai importante repere.
Pachet de măsuri pentru reducerea emisiilor de carbon
Acestea vor afecta ramuri industriale și chiar pe cetățeni. La nivel european se propune o monitorizare a emisiilor generate de mobilitate (transport) și eliminarea motoarelor cu ardere internă. În 2035 se preconizează interzicerea introducerii pe piață a mașinilor cu motoare cu ardere internă. Acest lucru va redesena tot ce înseamnă industrie de producere a mașinilor. Va exista un Fond social de climă: persoanele vulnerabile vor primi sprijin și se va finanța și un Fond de inovare și modernizare pentru tot ce înseamnă reducerea emisiilor de carbon. De asemenea, clădirile publice vor trebui renovate astfel încât să fie reduse emisiile. Este vorba despre programul Fit for 55.
Biodiversitatea
Este probabil cel mai vulnerabil element al acestor schimbări climatice. UE dorește să devină lider mondial în ceea ce privește protejarea biodiversității. Susținem toate demersurile Comisiei în acest sens.
Suntem un stat membru care este printre cele mai apreciate în ceea ce privește biodiversitatea, lucru apreciat la nivelul Comisiei și a celorlalte state.
Suntem statul european care are deja 58.000 de hectare de păduri virgine și cvasi-virgine protejate. Comisia, inclusiv în discuțiile bilaterale pe care le-am avut cu comisarul, apreciază starea de conservare a pădurilor din România. Avem câteva probleme pe care trebuie să le rezolvăm. Avem problema tăierilor ilegale care afectează pădurile României, dar nu putem generaliza și nu putem spune că toate pădurile României sunt într-o stare degradată și acest lucru este apreciat inclusiv la nivelul Comisiei.
Întâlnirea bilaterală cu comisarul european
Am discutat despre infringementul pe păduri. Este un infringement care a pornit în urma unor sesizări primite de Comisie și care se referă în primul rând la tăierile ilegale și la degradarea unor habitate naturale care au fost identificate și în momentul de față se cercetează stadiul natural al acestor suprafețe.
Am spus că datorită introducerii SUMAL 2 nu putem vorbi despre tăieri ilegale masive așa cum ele au fost făcute acum 10 – 15 ani. Nu putem nega că pot exista în continuare situații când persoane fizice sau companii nu respectă legea și exploatează în mod ilegal masa lemnoasă. Dar SUMAL este un program care ne ajută foarte mult în trasabilitate și în monitorizarea a tot ce se întâmplă în domeniul forestier. Programul în sine și modul în care a fost implementat a fost apreciat în mod expres de comisarul european.
L-am informat că avem în continuare o listă de îmbunătățiri la care lucrăm. L-am informat în legătură cu fondurile pe care le-am prevăzut în PNRR și care vin în completarea sistemului SUMAL și aduc acele monitorizări satelitare care sunt menționate inclusiv în noua Strategie Forestieră a Uniunii Europene. Alături de colegi am vorbit și de interesul manifestat de alte state pentru sistemul informatic SUMAL (Slovacia, de exemplu, solicită date și informații).
L-am invitat pe domnul comisar în România. Mai mult ca sigur spre sfârșitul acestui an va face o vizită în România.
Ordonanța de urgență cu privire la eliminarea pericolului referitor la prezența urșilor
Este o măsură necesară în localități, ca să putem elimina pericolul: se referă strict la localități și impune o intervenție graduală. Doar în situații de risc iminent la adresa cetățenilor se poate interveni prin eutanasiere sau extragere prin împușcare. Este o problemă extrem de gravă în anumite comunități.
Rolul social și economic al pădurii trebuie analizat la nivelul fiecărui stat membru
Ministrul a mai precizat că una dintre temele abordate s-a referit la managementul forestier.
„Este clar că pe termen mediu și lung rolul multiplu al pădurii va suferi modificări în Europa.
Acest rol – mediu, economic și social – va fi balansat în favoarea rolului pe care îl îndeplinește pădurea în sechestrarea carbonului în primul și primul rând. Rolul social și economic trebuie analizat la nivelul fiecărui stat membru.
Este exact problema care a fost ridicată zilele trecute și de celelalte state membre și trebuie să vedem care sunt efectele acestor modificări pe plan european și mondial asupra rolului economic și social al pădurii în fiecare stat membru. Un mic detaliu: majoritatea statelor gestionează fondul forestier prin alte ministere, nu prin ministerul mediului. Este o sarcină importantă și trebuie să găsim soluții ca acest echilibru să rămână. Adică să protejăm pădurile care trebuie protejate, să avem cele 3 milioane de hectare – poate și mai mult – care să intre în diferite zone de protecție, să avem pădurile virgine clar delimitate, să știm exact ce înseamnă pădure bătrână sau pădure care trebuie protejată la nivel european și să avem perspective clare și pentru partea socială și partea economică”.