ForestMania

Mituri și realități. Uscarea pădurilor: O cifră de 150.000 ha anual? Verificăm sursele și realitatea din teren

În peisajul forestier românesc, unde seceta și dăunătorii își fac simțită prezența tot mai pregnant, o cifră recentă a stârnit discuții aprinse: 150.000 de hectare de pădure pierdute anual prin uscarea masivă a arborilor. Sună alarmant, dar o privire atentă asupra surselor dezvăluie nuanțe esențiale. Nu e vorba de defrișări cu drujba, ci de un proces lent, climatic, care transformă codrii vii în peisaje fantomatice. Să disecăm datele, cu rigurozitate și fără exagerări, pentru a înțelege ce se întâmplă cu adevărat în pădurile noastre.

Originea cifrei: Un articol și datele INCDS

Totul pornește de la un material publicat pe 26 octombrie 2025 în Jurnalul.ro, care citează Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (INCDS) „Marin Drăcea”. Potrivit acestuia, între 2018 și 2025, suprafața afectată de uscare a crescut cu circa 45%, ajungând la „peste 150.000 de hectare anual” în zone vulnerabile precum Carpații Meridionali, Podișul Getic și regiunile de câmpie. Cauzele? Secetă prelungită, schimbări climatice și invazii de dăunători, în special gândacul de scoarță (Ips typographus), care atacă mai ales rășinoasele slăbite.

Această cifră se referă exclusiv la uscarea arborilor – un fenomen natural agravat de factori externi –, nu la exploatarea forestieră legală sau ilegală. Este o distincție crucială: aici nu vorbim de tăieri, ci de arbori care mor în picioare, lăsând în urmă lemn degradat și ecosisteme fragile.

De ce ridică semne de întrebare? O analiză a datelor oficiale

Totuși, cifra nu rezistă unei verificări încrucișate cu surse independente și oficiale. Problemele apar din interpretare:

Cifra de peste 100.000 ha afectate național rămâne validă ca total recent din dezastre multiple (uscări, incendii, doborâturi de vânt), dar nu ca ritm anual. Impactul este real: biodiversitate redusă, soluri expuse eroziunii și un risc crescut de inundații în aval. Fenomenul nu cruță nici speciile foioase, care, deși mai rezistente la insecte, suferă de pe urma secetei prelungite.

Lecția din teren: Nu alarmism, ci acțiune informată

Specialiști de la INCDS și ASFOR subliniază că intervențiile rapide – cum ar fi extracția lemnului uscat înainte de a deveni focar pentru dăunători – pot limita extinderea. În paralel, programele de regenerare arată rezultate: în 2024, au fost reîmpădurite peste 25.000 de hectare, conform datelor oficiale.

Pentru acuratețe în viitoarele raportări, o formulare precisă ar fi: „Potrivit datelor INCDS, uscarea afectează cumulativ peste 150.000 ha în ultimii ani, cu o suprafață națională totală de peste 100.000 ha afectate recent de calamități.” Aceasta evită confuziile și pune accent pe cauzele profunde: schimbările climatice, care cer soluții pe termen lung, de la monitorizare satelitară la adaptarea speciilor plantate.

Pădurile noastre nu pier din cauza unei singure cifre, ci din cumul de factori. Informația corectă este primul pas spre protecție – unul blând, dar ferm, care respectă atât natura, cât și pe cei care o locuiesc.

Articol bazat pe surse verificate la 29 octombrie 2025. Forestmania.ro promovează transparența și echilibrul în dezbaterea forestieră.

Exit mobile version