Într-un context european tot mai tensionat în jurul gestionării pădurilor, Modelul 3B – Biodiversitate, Bioeconomie, Beneficii climatice este o propunere concretă, prezentată de președintele ASFOR, Ciprian-Dumitru Muscă, ca instrument de echilibru între conservare, utilizare durabilă și reziliență ecologică.
Această propunere vine în urma publicării raportului UNECE – Forest Tracks 2024–2025, care confirmă ceea ce specialiștii români semnalează de ani de zile: pădurile Europei sunt supuse unor presiuni multiple și adesea contradictorii – de la schimbările climatice și cerințele de conservare, până la nevoia de materii prime sustenabile pentru economie.
Avertismentul UNECE: pădurile europene, prinse între trei mari provocări
Raportul UNECE arată că pădurile europene trebuie să îndeplinească simultan trei funcții majore:
- Adaptarea la schimbările climatice – afectate tot mai grav de secete, furtuni, incendii și dăunători precum Ips typographus;
- Stocarea carbonului și protejarea biodiversității, fără a renunța la furnizarea de resurse pentru construcții, energie și produse durabile;
- Supraviețuirea într-un cadru de politici nearmonizate, în care măsurile de mediu nu se corelează cu cele economice.
Volumul de lemn recoltat în Uniunea Europeană a crescut cu 20% în ultimele două decenii, în principal din cauza doborâturilor naturale. În același timp, peste 60% dintre pădurile europene se află în proprietate privată, însă politicile vizează în principal fondul forestier de stat.
România, constrânsă de reglementări
România joacă un rol esențial în lanțul de aprovizionare al bioeconomiei europene. Este unul dintre principalii furnizori de biomasă și produse lemnoase, contribuind la securitatea energetică și materială a Uniunii Europene. În 2023, România a prelucrat și un volum însemnat de lemn afectat de dăunători în alte state membre.
Cu toate acestea, raportul subliniază că România se numără printre cele mai afectate țări de noile reglementări europene: EUDR, politici de reînsălbăticire și interdicții administrative privind recoltarea. Lipsa unui sistem de sprijin funcțional la nivel național – subvenții, facilități fiscale, infrastructură – frânează inițiativa privată și blochează investițiile.
Modelul 3B – cadru pentru politici coerente și eficiente
În acest context, Modelul 3B este prezentat drept o soluție realistă pentru a reconcilia cele trei mari mize ale pădurilor: ecologia, economia și clima. Conceptul propune:
- Biodiversitate – conservare activă și funcțională, nu doar pasivă;
- Bioeconomie – utilizarea sustenabilă a lemnului, cu valoare adăugată mare;
- Beneficii climatice – stocarea carbonului și înlocuirea materialelor fosile.
Modelul este conceput ca un instrument de orientare pentru politici publice, investiții private și inițiative antreprenoriale. Nu este un slogan, ci un cadru de lucru aplicabil, inspirat din principiile clasice ale silviculturii durabile – satisfacerea celor trei nevoi: economică, socială și de mediu. El oferă un cadru coerent pentru luarea deciziilor și evitarea conflictelor artificiale între obiective.
Ce presupune aplicarea Modelului 3B
În plan public:
- Reforma finanțărilor – sprijin pentru lucrările silvice, nu doar pentru conservare;
- Simplificarea amenajamentelor și lansarea unor programe de tip Rabla pentru utilaje și sobe;
- Bonificații pentru pădurile multifuncționale;
- Promovarea lemnului în construcții sustenabile.
În sectorul privat:
- Diversificare – de la lemn rotund la servicii ecosistemice și ecoturism;
- Investiții în tehnologii de prelucrare avansată;
- Digitalizare și trasabilitate, tratate ca avantaj competitiv, nu ca obligație birocratică.
Forestierii, parte din soluție, nu obstacol
Editorialul semnat de președintele ASFOR atrage atenția că tranziția verde nu poate avea loc fără implicarea profesioniștilor din sectorul forestier:
„O tranziție autentică nu se face cu păduri abandonate, ci cu păduri gestionate activ. Nu pe baza emoției sau ideologiei, ci pe fundamentul științei, experienței și profesionalismului acumulat în teren.”
România are un rol esențial de jucat
România are potențialul de a contribui și mai activ la tranziția verde a Europei. Pentru aceasta, este nevoie de politici coerente și de mecanisme reale de sprijin.
Modelul 3B poate deveni o platformă comună de dialog și acțiune între administrație, sectorul privat și societatea civilă – pentru păduri reziliente, economie sustenabilă și un climat mai sigur.
