DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

DESCARCĂ APLICAȚIA:

13.9 C
București
8.7 C
Sibiu
12.8 C
Suceava
9.7 C
Covasna
10.5 C
Piatra Neamț
8.7 C
Braşov
9.6 C
Bistrița
12.3 C
Râmnicu Vâlcea
sâmbătă, aprilie 20, 2024

Noul Cod Silvic văzut de factorii implicați: lucruri bune și mai puțin bune (III)

Recomandate

Noul Cod Silvic a fost adoptat de Guvern și urmează să fie depus la Parlament, dezbătut, votat și apoi promulgat de președinte. Cât va dura această procedură și ce formă va avea „viitorul” Cod Silvic, vom vedea. Până atunci, am adresat câtorva factori implicați următoarea provocare: să ne spună care sunt pricipalele lucruri bune pe care le aduce noua lege – 3 la număr – și care sunt cele mai puțin bune, tot trei. Redăm răspunsurile, câte unul pe zi, așa cum le-am primit. Astăzi, Bogdan Popa, de la Facultatea de Silvicultură și Exploatări forestiere Brașov.  

Lucruri pozitive

1.     Noul Cod Silvic pune în aceeași formă doua tendințe una reformatoare și una conservatoar, conturate inca din perioada consultarii factorilor interesati. Legea reușește să prezinte temeiurile legale pentru viitoare evoluții și într-o direcție, și în cealaltă. Dacă va exista dorinta de a schimba de exemplu, modul de insemnare a arborilor destinati exploatarii, pentru că suntem singurii din Uniunea Europeană care folosim ciocanul de marcat, o pot face. Există posibilitatea unor alte sisteme, cu aprobarea autorității. În principiu, sunt lucruri care pot continua sau există temei legal pentru schimbarea lor.

2.     Un lucru bun este că se înființează Consiliul Național al Silviculturii. Chiar dacă are rol consultativ.

3.     Un alt lucru pozitiv este că am creat temeiul legal pentru norme tehnice însoțite de ghiduri de bune practici neobligatorii.

Mai puțin bune.

1.     Nu face foarte bine sectorului că păstrăm faptul ca personalul silvic este investit cu atribuția autorității publice de agent constatator. Pădurarul nu trebuie să dea amenzi, asta face Poliția. Din punctul meu de vedere, se amestecă Poliția cu meseria de silvicultor și aș prefera ca studenții mei să fie ingineri silvici, nu polițiști.

2.     Codul nu sugerează destul de clar un temei pentru simplificarea trasabilității masei lemnoase, a controlului la prima punere în piață. Nu am reușit să explicăm destul de bine. Nu am reusit sa punem bazele unui sistem destul de simplu si eficient in contextul EUDR, asta nu ne ajuta. Sistemul nostru foarte prescriptiv ne expune la o evaluare de risc ridicat Ceea ce are efect negativ în cascadă asupra agenților economici, producătorilor de mobilier și așa mai departe. Tot câștigul de până acum îl pierdem. Sectorul forestier românesc e foarte ancorat în SUMAL. Care e valoros, dar nu se potrivește într-un puzzle cu EUDR. Autoritatea a fost reținută în a face modificări. Au avut o tendință de conservatorism. SUMAL a fost prezentat peste tot în termeni pozitivi. E văzut, și în ochii europenilor, ca un salvator al pădurilor. Și a fost o teamă de a se propune ceva în acest sens.

3.     Legea pare stufoasă, deși am vrut să fie ceva simplu. Partea de calcul al prejudiciilor, ajutoarele de stat… aceste chestiuni care nu pot fi promovate decât prin lege ar fi trebuit să fie legi de sine stătătoare. Ca și scoaterea terenurilor din fondul forestier. Dar, probabil, e un coșmar să faci câte o lege și să parcurgi cu ea tot traseul, de la proiect până la promulgare. Și atunci impreuna cu reprezentantii autoritatii, s-a preferat pastrarea/includerea în Codul Silvic.

Răspunsul ministrului, AICI și al fostului ministru, Tánczos Barna, AICI.

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi