Noul Cod Silvic a fost adoptat de Guvern și urmează să fie depus la Parlament, dezbătut, votat și apoi promulgat de președinte. Cât va dura această procedură și ce formă va avea „viitorul” Cod Silvic, vom vedea. Până atunci, am adresat câtorva factori implicați următoarea provocare: să ne spună care sunt pricipalele lucruri bune pe care le aduce noua lege – 3 la număr – și care sunt cele mai puțin bune, tot trei. Redăm răspunsurile, câte unul pe zi, așa cum le-am primit. Astăzi, ministrul Mediului, Mircea Fechet.

Puncte pozitive:

1. Pentru mine, Noul Cod Silvic reușește să aducă mai multă protecție pădurilor din ariile protejate prin interzicerea tăierilor rase, indiferent dacă vorbim de parcuri naționale sau situri Natura 2000. Avem aproape jumătate din pădurile țării în arii protejate, astfel că măsura este una cu un impact real asupra modului în care protejăm biodiversitatea pentru care sunt recunoscute pădurile noastre la nivel european.
2. Proiectul de lege creează cadrul legal pentru a digitaliza paza pădurii prin introducerea obligativității de a realiza o analiză de risc la nivelul fiecărui ocol silvic în baza căruia se vor amplasa camere video pentru supravegherea transporturilor de lemn. Aici am mers pe principiul accesului în pădure: lemnul iese din pădure pe drum, astfel că monitorizarea acestuia prin mijloace tehnice asigură obiectivitate și imparțialitate. Mai mult, măsura suspendării accesului în SUMAL din faza de urmărire penală va da autorităților uneltele pentru a împiedica direct și rapid producerea unor fapte ilegale în pădure.
3. Un al treilea aspect important este reglementarea modului în care Statul poate asigura regenerarea unor suprafețe de fond forestier despădurite, dar pentru care proprietarul nu se poate identifica. Garda Forestieră va avea pârghiile necesare pentru a impune ocoalelor silvice și administrației locale împădurirea suprafeței și recuperarea cheltuielilor prin declanșarea procedurii privind bunurile abandonate sau a celei de expropriere pentru cauze de utilitate publică. În acest mod reușim să readucem pădurea pe suprafețe care fac parte din fondul forestier, dar au fost abandonate până acum de proprietar și de Statul Român.

Puncte negative

1. Îmi pare rău pentru faptul că nu am reușit să venim cu măsuri mai profunde pentru schimbarea modului în care se face marcarea arborilor în vederea recoltării. Am reușit să eliminăm obligativitatea folosirii ciocanului de marcat pentru arboretele sub 30 ani, dar din discuțiile cu specialiștii am înțeles că mai avem pași de făcut până suntem pregătiți să eliminăm folosirea ciocanului silvic cu totul.
2. Mi-aș fi dorit să renunțăm la utilizarea actului de punere în valoare ca document de gestiune și de evaluare a lemnului care este recoltat din pădurile țării. APV-ul este un act cu o lungă istorie în silvicultura românească, document în jurul căruia este construit actualul sistem. Specialiștii, cei care cunosc mai bine particularitățile domeniului, au considerat că este mai potrivită păstrarea acestui document și analizarea modului în care se poate face o tranziție către un sistem silvic în care APV-ul să nu mai fie elementul central.
3. În al treilea rând, consider că obligativitatea confiscării mijlocului de transport pentru cei care nu respectă legea trebuia să fie scrisă în proiectul de lege. Mai multe solicitări din partea celor care aplică această măsură fundamentate pe disproporționalitatea măsurii și dificultatea logistică de a confisca și a asigura custodia mijlocului de transport au dus la eliminarea acestei obligații. Confiscarea mijlocului de transport depinde acum de decizia organului de urmărire penală, dar voi propune Parlamentului un amendament prin care confiscarea mijlocului de transport folosit la transport ilegal de lemn să fie obligatorie.