Urbanizarea rapidă la nivel mondial înseamnă că, la fiecare cinci zile, lumea adaugă clădiri echivalente cu dimensiunea Parisului, sectorul mediului construit fiind deja responsabil pentru 37% din emisiile globale. Un raport publicat de Programul ONU pentru Mediu (UNEP) și Centrul Yale pentru Ecosisteme + Arhitectură (Yale CEA), în cadrul Alianței Globale pentru Clădiri și Construcții (GlobalABC), oferă soluții pentru decarbonizarea sectorului clădirilor și construcțiilor și a reducerii deșeurilor.
Raportul „Materiale de construcție și climă: Construirea unui nou viitor”, oferă factorilor de decizie politică, producătorilor, arhitecților, dezvoltatorilor, inginerilor, constructorilor și reciclatorilor o soluție în trei direcții pentru a reduce emisiile și impactul negativ asupra ecosistemelor naturale, prin micșorarea producției și utilizării materialelor de construcție cu impact negativ.
Cele trei direcții sunt „Avoid, Shift, Improve”.
- Evitați risipa printr-o abordare circulară: construiți mai puțin, prin reutilizarea clădirilor existente. Este cea mai valoroasă opțiune, generând cu 50-75% mai puține emisii decât construcțiile noi. Promovați construcția cu mai puține materiale și cu materiale care au o amprentă de carbon mai mică și care facilitează reutilizarea sau reciclarea.
- Treceți la materiale de construcție bio-regenerabile din surse etice și durabile, inclusiv lemn, bambus și biomasă. Trecerea către materiale pe bază de bio gestionate în mod corespunzător ar putea duce la economii combinate de emisii în multe regiuni de până la 40% în sector până în 2050. Cu toate acestea, este nevoie de mai mult sprijin politic și financiar pentru a asigura adoptarea pe scară largă a clădirilor pe bază de materiale bio regenerabile.
- Îmbunătățiți decarbonizarea materialelor convenționale care nu pot fi înlocuite. Aceasta se referă în principal la prelucrarea betonului, oțelului și aluminiului – trei sectoare responsabile pentru 23% din totalul emisiilor globale în prezent – precum și a sticlei și cărămizilor. Ar trebui să se acorde priorități pe electrificarea producției cu surse de energie regenerabilă, creșterea utilizării materialelor reutilizate și reciclate și extinderea tehnologiilor inovatoare. Transformarea piețelor regionale și a culturilor de construcție este critică prin codurile de construcție, certificare, etichetare și educarea arhitecților, inginerilor și constructorilor cu privire la practici circulare.
Soluția triplă Avoid-Shift-Improve trebuie adoptată pe tot parcursul procesului de construcție pentru a se asigura că emisiile sunt reduse și sănătatea umană și ecosistemele biodiverse sunt protejate. Soluția necesită, în implementarea sa, sensibilitate la culturile și climatele locale, inclusiv percepția comună a betonului și a oțelului ca materiale moderne de alegere.
„Până la jumătatea secolului XX, majoritatea clădirilor erau construite folosind pământ, piatră, cherestea și bambus din surse locale. Cu toate acestea, materialele moderne, cum ar fi betonul și oțelul, dau adesea doar iluzia durabilității, ajungând de obicei în gropile de gunoi și contribuind la criza climatică în creștere”, a declarat Sheila Aggarwal-Khan, director al Diviziei Industrie și Economie a UNEP.
„Zero net în sectorul construcțiilor este realizabil până în 2050, atâta timp cât guvernele pun în aplicare politici de stimulente și reglementări potrivite pentru a schimba industria”, a adăugat ea.
Până în prezent, cea mai mare parte a acțiunilor climatice din sectorul construcțiilor a fost dedicată reducerii efective a emisiilor de „carbon operațional”, care includ încălzirea, răcirea și iluminatul. Datorită decarbonizării în creștere la nivel mondial a rețelei electrice și utilizării energiilor regenerabile, acestea vor scădea de la 75% la 50% din sector în următoarele decenii.
Deoarece clădirile conțin materiale produse în regiuni disparate de pe glob, reducerea emisiilor de carbon din producția și implementarea materialelor de construcție necesită ca factorii de decizie să adopte o abordare a întregului ciclu de viață. Aceasta implică măsuri armonizate în mai multe sectoare și în fiecare etapă a ciclului de viață al clădirii – de la extracție la procesare, instalare, utilizare și demolare.
Reglementările guvernamentale și aplicarea sunt, de asemenea, necesare în toate fazele ciclului de viață al clădirii – de la extracție până la sfârșitul utilizării – pentru a asigura transparența în etichetare, coduri internaționale eficiente de construcție și scheme de certificare. Sunt necesare investiții în cercetarea și dezvoltarea tehnologiilor în curs de dezvoltare, precum și formarea părților interesate din sectoare, împreună cu stimulente pentru modele de proprietate cooperativă între producători, constructori, proprietari și ocupanți pentru trecerea la economii circulare.
„Decarbonizarea sectorului clădirilor și construcțiilor este esențială pentru atingerea obiectivului de limitare a încălzirii globale la 1,5°C. Oferind perspective științifice de ultimă oră, precum și recomandări foarte practice pentru a reduce carbonul, studiul „Materiale de construcție și clima: Construirea unui nou viitor” avansează misiunea noastră comună de a decarboniza sectorul în mod holistic și de a crește rezistența acestuia”, a spus dr. Vera Rodenhoff, director general adjunct pentru Acțiune Internațională pentru Climă și Tranziție Internațională Energetică al Ministerului Federal German pentru Afaceri Economice și Acțiune Climatică (BMWK), care împreună cu Ministerul Federal German pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (BMZ) a finanțat studiul.
Studii de caz din Canada, Finlanda, Ghana, Guatemala, India, Peru și Senegal, demonstrează modul în care are loc decarbonizarea folosind strategiile „Avoid-Shift-Improve”: economiile dezvoltate pot dedica resurse renovării clădirilor vechi existente, în timp ce cele emergente pot utiliza materiale de construcție alternative cu emisii scăzute de carbon.
Orașele din întreaga lume pot conduce la implementarea decarbonizării. Mulți integrează deja suprafețe cu vegetație, inclusiv acoperișuri verzi, fațade și ansambluri de pereți interiori pentru a reduce emisiile urbane de carbon și pentru a răci clădirile, pentru a crește biodiversitatea urbană și multe altele.
Anna Dyson, autorul principal al raportului și profesor la Școala de Arhitectură din Yale, Statele Unite, a spus că sectorul are nevoie de o „revoluție”, inclusiv de o „reducere dramatică” a producției noi de beton.
„Dar va fi ceva ce se va întâmpla treptat”, a declarat ea pentru Agenția France-Presse (AFP).
Clădirile au fost proiectate „ținând cont de condițiile climatice” și doar în ultimele decenii materialele au folosit în mare parte „metode extractive, toxice și neregenerabile”, a spus Dyson.
Industria construcțiilor trebuie să lucreze cu sectoarele forestiere și agricole pentru a gestiona resursele de lemn și biomasă și materialele necesare pentru viitoarele orașe, a adăugat ea. „Este un fel de revoluție înapoi în viitor”, a spus Dyson.
Sursa: unep.org, manilatimes.net
