Google a anunțat miercuri, 9 septembrie 2026, cea mai mare investiție unică din istoria sa în Europa: cel puțin 13 miliarde de euro în infrastructură pentru inteligență artificială în Finlanda, în perioada 2027–2028. Compania va construi trei centre de date noi la Kajaani, Muhos și Vaala, în nordul țării, și va extinde campusul de la Hamina, fostă fabrică de hârtie. Pentru sectorul forestier, detaliul care contează stă în subsolul anunțului: cea mai mare parte a terenului din nord a fost cumpărată de la Metsähallitus, agenția de stat care administrează pădurile Finlandei, și provine din fondul forestier de exploatare comercială.
Pentru cei grăbiți
Suma: minimum 13 miliarde de euro în 2027–2028, considerată una dintre cele mai mari investiții din istoria industrială a Finlandei.
Terenul: peste 2.300 de hectare de teren forestier în Muhos, Kajaani și Vaala, din care circa 1.400 ha vândute de statul finlandez, prin Metsähallitus, pentru peste 27 de milioane de euro.
Tăierile: au început în martie 2026, înainte de decizia finală de investiție, sub forma unor tăieri speciale care duc la schimbarea categoriei de folosință.
Energia: contract de 22 de ani pentru până la jumătate din producția centralei nucleare Loviisa, 629 MW capacitate eoliană nouă și o baterie de 94 MW.
Întrebarea pentru România: ce se întâmplă când un hyperscaler cere hectare din fondul forestier național?
Ce s-a anunțat
Potrivit comunicatului Google, investiția va adăuga aproximativ 3,6 miliarde de euro pe an la PIB-ul Finlandei în faza de construcție și va susține peste 37.000 de locuri de muncă, dintre care circa 16.000 în construcții. După punerea în funcțiune, compania estimează aproximativ 7.000 de locuri de muncă permanente, cu salarii cu 24% peste mediana finlandeză.
Google alocă 31 de milioane de euro, pe patru ani, comunităților din Hamina, Kajaani, Muhos și Vaala, plus 10 milioane de euro pentru cercetare. Compania anunță și programe de formare: 4.400 de persoane în cursuri de inteligență artificială și 100 de elevi pregătiți pentru operarea centrelor de date.
Cifrele trebuie citite în contextul global: Alphabet, compania-mamă, a bugetat între 195 și 205 miliarde de dolari cheltuieli de capital pentru 2026. Finlanda primește, așadar, o felie dintr-un program de expansiune fără precedent.
Terenul: de la pădure comercială de stat la campus AI
Traseul terenului este partea pe care presa generalistă a trecut repede și care merită reconstituită pas cu pas.
În noiembrie 2024, guvernul finlandez a autorizat Metsähallitus să vândă către Google patru parcele, în total circa 1.400 de hectare, în comunele Muhos și Kajaani, pentru o sumă de peste 27 de milioane de euro, adică aproximativ 20.000 de euro pe hectar. Terenurile făceau parte din patrimoniul de exploatare forestieră comercială al statului. Ministrul agriculturii și pădurilor de atunci, Sari Essayah, a prezentat vânzarea ca pe un instrument de „creștere verde”.
În februarie 2026, Google a mai cumpărat aproximativ 900 de hectare la Vaala, în apropierea stației de transformare Fingrid de la Nuojua. O parte dintre aceste terenuri au trecut anterior prin portofoliul unor fonduri forestiere private, între care UB Timberland. Suprafața totală rezervată în nordul Finlandei depășește astfel 2.300 de hectare.
În martie 2026, postul public Yle a relatat că Google a început tăierile la Kajaani (zona Otanmäki) și la Muhos, deși decizia finală de investiție nu fusese încă luată. În notificările de utilizare a pădurii depuse la autoritatea forestieră, lucrările sunt clasificate ca tăieri speciale care conduc la schimbarea categoriei de folosință. Recoltarea este executată de o companie forestieră locală, iar Google afirmă că profitul obținut din lemn este donat unor proiecte din comunitate.
Ce trebuie reținut: nu este vorba despre tăieri ilegale sau despre o defrișare contestată juridic. Este o decizie politică a guvernului finlandez de a scoate teren din fondul forestier de stat și de a-l vinde unei corporații pentru infrastructură digitală. Diferența față de scenariile cu care este obișnuit cititorul român este că totul s-a petrecut transparent, cu preț public și cu asumare ministerială.
„Restaurare” pe foste terenuri forestiere
Comunicatul oficial dedică un capitol restaurării ecologice a „fostelor terenuri forestiere” de lângă viitoarele situri. Potrivit companiei, programul prevede regenerarea pădurii native, refacerea unor turbării și zone umede, culoare ecologice, trasee de drumeție, saune publice și pontoane de pescuit. Eventualele venituri din recoltări selective vor fi direcționate, de asemenea, către comunitate.
Din perspectivă silvică, formularea merită o lectură atentă. Restaurarea unor turbării și a unei păduri native pe marginea unui sit industrial este o măsură de compensare, nu de substituție: funcția productivă a celor 1.400 de hectare de la Muhos și Kajaani și a celor 900 de la Vaala dispare definitiv din bilanțul lemnului finlandez. Că statul finlandez a considerat acest schimb acceptabil este o opțiune legitimă; că el este prezentat drept „creștere verde” este o alegere de comunicare.
Simbolul Hamina: de la fabrica de hârtie la cloud
Campusul de la Hamina este, în multe privințe, prototipul întregii strategii. În 2009, Google a cumpărat fabrica de hârtie Summa, închisă, și a transformat-o în centru de date, deschis în 2011. Investiția cumulată la Hamina se ridică, potrivit companiei, la aproximativ 3,5–4,5 miliarde de euro.
Sistemul de răcire folosește apă de mare, iar căldura reziduală este recuperată și cedată gratuit rețelei de termoficare a orașului: o pompă de căldură de circa 7,5 MW, dezvoltată de Nohewa, livrează aproximativ 40 GWh pe an, echivalentul a 70–80% din necesarul de termoficare al Haminei.
Pentru România, modelul este relevant dincolo de anecdotă. Avem platforme industriale ale industriei lemnului dezafectate sau subutilizate, rețele de termoficare urbane în căutare de surse și un sector energetic care dezbate decarbonizarea încălzirii, subiect pe care Forestmania.ro l-a tratat recent în legătură cu inițiativa legislativă Pl-x nr. 522/2026. Hamina arată că industria lemnului și industria datelor pot ocupa aceleași suprafețe, succesiv sau complementar.
Energia: „aduci-ți propria putere”
Ruth Porat, președinta Alphabet, a rezumat filosofia energetică a investiției în trei cuvinte: „bring your own power”. Concret, Google a semnat un contract de achiziție de energie (PPA) pe 22 de ani cu Fortum pentru până la 50% din producția centralei nucleare de la Loviisa, primul contract nuclear al companiei în afara Statelor Unite. Contractul finanțează prelungirea duratei de viață a centralei până în 2050; fără programul de investiții de aproximativ un miliard de euro, Loviisa s-ar fi oprit după 2030. Centrala asigură circa 10% din electricitatea Finlandei și are aproximativ 580 de angajați. Cele două companii au semnat și un memorandum privind eventuale reactoare noi, iar acțiunile Fortum au urcat cu peste 10% după anunț.
Pe partea de regenerabile, Google a încheiat PPA-uri cu Valorem și Suomen Hyötytuuli pentru 629 MW de capacitate eoliană onshore nouă în Ostrobotnia și Finlanda Centrală, iar lângă Kajaani va fi instalată o baterie de 94 MW, operațională la sfârșitul lui 2027.
Amplasarea în nord, lângă generare și lângă rețeaua existentă, este prezentată de companie ca un avantaj sistemic. Un studiu comandat de Google susține că 1 GW de cerere nouă localizată în zona Oulu–Kajaani, în loc de sudul țării, ar economisi aproximativ 520 de milioane de euro pentru consumatori în 20 de ani.
Există însă o zonă de umbră. Google nu a publicat consumul în MW al noilor centre de date. Cotidianul Helsingin Sanomat estimează, pe baza unei formule folosite la anunțurile anterioare, că noile situri ar putea crește consumul național de electricitate cu până la 13%. Premierul Petteri Orpo a minimalizat riscul de scumpire a energiei, în timp ce analiștii citați de The Next Web observă că 629 MW de vânt nu acoperă automat un campus AI de miliarde de euro, mai ales în intervalele fără vânt. Întrebarea „cine plătește vârful de consum?” rămâne deschisă.
Reacții
Petteri Orpo a descris investiția ca o „dovadă a punctelor forte” ale Finlandei și a subliniat că economia datelor va depăși, ca efect, investiția directă. Este același premier care, în 2023, a semnat alături de omologul său suedez scrisoarea către Ursula von der Leyen prin care cerea politici europene favorabile sectorului forestier, episod relatat la vremea respectivă pe Forestmania.ro. Cele două poziții nu se contrazic neapărat, dar arată că, în calculul guvernului de la Helsinki, pădurea de stat este o resursă negociabilă atunci când alternativa este un investitor de talia Google.
Ministrul climei, Sari Multala, a apreciat că investiția poate consolida sistemul energetic național, nu doar interesele investitorului. Primarii celor patru localități, Ilari Soosalu (Hamina), Joni Partanen (Kajaani), Kimmo Hinno (Muhos) și Minna Kärkkäinen (Vaala, pe malul lacului Oulujärvi, parte a unui geoparc UNESCO), au salutat anunțul; Partanen a vorbit despre „fiori pe piele”.
La nivel local, potrivit Yle, entuziasmul pentru locuri de muncă și venituri fiscale se amestecă cu îndoieli privind prețul energiei și dimensiunea proiectelor. Planurile urbanistice din Muhos și Kajaani, aprobate în primăvara lui 2025, sunt contestate în instanță, ceea ce poate întârzia calendarul. Lucrările de terasamente au început totuși: la Muhos Pyhänsivu s-au consemnat zeci de mii de transporturi de agregate.
Contextul regional confirmă tendința. TikTok/ByteDance a anunțat recent circa un miliard de dolari pentru un centru de date la Kouvola. Finlanda atrage hyperscalerii prin climă rece, mix energetic sărac în carbon și rețele de termoficare capabile să preia căldura reziduală.
