Programul de guvernare 2026–2028 al coaliției PNL–USR–UDMR, condusă de Siegfried Mureșan, prevede finalizarea reorganizării Romsilva, cu directori de direcții silvice numiți pe contract de mandat și evaluați după criterii de performanță. Tot aici intră combaterea tăierilor ilegale cu tehnologiile finanțate prin PNRR, completate cu survoluri pentru cartografierea fondului forestier național, și revizuirea normelor tehnice silvice după scenariile climatice. Măsurile se află în capitolul 21, „Mediu, ape și păduri”, unul dintre cele 28 de capitole ale documentului, care însumează 372 de măsuri.
Potrivit listei depuse la Parlament, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor rămâne la Diana Buzoianu. Documentul este construit pe ideea de continuitate. Reorganizările deja pornite la minister, la Romsilva, la Administrația Națională „Apele Române” și la Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării urmează să fie duse la capăt, apoi auditate și evaluate pe indicatori.
PENTRU CEI GRĂBIȚI
– Romsilva: organigrame noi la direcțiile silvice și concursuri pentru directori pe contract de mandat, apoi aceeași reorganizare la nivelul ocoalelor silvice.
– Tăieri ilegale: tehnologii PNRR, survol, SUMAL 3.0, continuitatea Inventarului Forestier Național (IFN) și actualizarea Legii nr. 171/2010 privind contravențiile silvice.
– Regenerare: norme tehnice silvice adaptate schimbărilor climatice, formule de împădurire mai flexibile și legislație pentru perdelele forestiere de protecție.
– Arii protejate: lege nouă, cu un calendar de creștere graduală a nonintervenției în parcurile naționale și naturale.
– Faună: plan consolidat pentru carnivorele mari, sanctuarul de urși din județul Brașov și revizuirea cadrului legal al vânătorii.
– Indicatorul-cheie pentru păduri: masa lemnoasă ieșită din fondul forestier fără acte, înregistrată în IFN.
Romsilva: de la organigramă la mandat
Măsura 21.2 prevede finalizarea reorganizării Romsilva conform Hotărârii de Guvern nr. 123/2026. În detalierea capitolului, ministerul stabilește două etape. Pe termen scurt vor fi aprobate organigramele direcțiilor silvice și vor fi organizate concursuri pentru posturile de directori, care trec de la contractul de muncă la contractul de mandat, cu criterii de performanță. Pe termen mediu, reorganizarea coboară la nivelul ocoalelor silvice, iar conducerile vor fi evaluate după noile criterii.
Indicatorul asumat nu vizează numărul de posturi reduse. El urmărește managementul sustenabil și eficient al fondului forestier de stat și fundamentarea obiectivă a deciziilor viitoare ale conducerii regiei. Reorganizarea vine după reducerea, în acest an, a numărului de direcții silvice de la 41 la 19.
Pentru întreaga rețea a ministerului, programul mai prevede reducerea sporurilor și stimulentelor nejustificate, premierea performanței în activitatea de control și inspecție și demiterea conducerilor care nu își ating indicatorii (măsura 21.6). Contractele colective de muncă, bugetele și cheltuielile instituțiilor din subordine vor fi publicate, iar activele ministerului vor fi auditate (măsura 21.7).
Tăieri ilegale: PNRR, survol, SUMAL 3.0
Măsura 21.13, „Păduri gestionate sustenabil și transparent”, este nucleul silvic al capitolului. Pe termen scurt, documentul prevede:
– operaționalizarea tehnologiilor dezvoltate prin PNRR și a capacităților de survol, cu prioritizarea controalelor;
– inventarierea terenurilor, plantare și întreținere;
– elaborarea actelor normative subsecvente noului Cod silvic, prioritizate după impact și după termenele impuse de lege;
– actualizarea Legii nr. 171/2010 privind contravențiile silvice, pentru întărirea controlului și reducerea tăierilor ilegale.
Pe termen mediu sunt programate implementarea SUMAL 3.0, asigurarea continuității Inventarului Forestier Național și modificarea legislației pentru a susține crearea perdelelor forestiere de protecție.
Controlul prin tehnologie apare și în măsura 21.12, care vizează întreaga activitate de inspecție a ministerului: imagini satelitare, drone cu senzori, tehnologie lidar, camere video inteligente și radarul balastierelor. Indicatorul urmărit este ponderea alertelor cu risc ridicat verificate în teren în termenul procedural.
Norme silvice pentru un climat schimbat
Programul prevede creșterea suprafețelor împădurite și revizuirea normelor tehnice silvice. Acestea ar urma să permită formule de împădurire mai flexibile și regenerarea pădurilor cu speciile cele mai potrivite scenariilor climatice. Revizuirea se face în paralel cu inventarierea terenurilor disponibile pentru plantare.
O măsură nouă față de sinteză, 21.21, propune o strategie națională pentru refacerea vegetației ripariene, cu scopul reducerii riscului de viituri și alunecări de teren. Sectoarele vulnerabile vor fi cartografiate și ordonate după riscul pentru comunități. Plantările-pilot vor folosi specii locale și vor fi incluse în ghidul de finanțare al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) pentru păduri. Documentul precizează că plantările nu înlocuiesc lucrările geotehnice, ci le completează.
Arii protejate: nonintervenție pe etape
Legea ariilor naturale protejate va fi finalizată de minister pornind de la proiectul aflat în dezbatere publică și adoptată după consultarea societății civile și a comunităților locale (măsura 21.14). Nivelul de nonintervenție în parcurile naționale și naturale va crește gradual, după un calendar care va fi stabilit prin lege. Programul menționează și mecanisme de parteneriat între autorități și ONG-urile care au administrat arii protejate. Indicatorul este suprafața cu regim de nonintervenție instituit conform calendarului adoptat.
Tot în acest capitol, măsura 21.15 prevede adoptarea metodologiei pentru crearea centurilor verzi la nivel național.
Urși, vânătoare și drepturile proprietarilor
Măsura 21.19 prevede consolidarea planului de acțiune pentru carnivorele mari și analiza modificărilor legislative pentru situațiile în care animalele intră în localități. Documentul anunță finalizarea sanctuarului de urși din județul Brașov și finanțarea măsurilor de prevenție prin programe AFM, după modelul programului de garduri electrice derulat în 2025.
În paralel, cadrul legal al vânătorii va fi revizuit. Programul vizează reguli mai clare pentru licitațiile fondurilor cinegetice, condițiile de gestionare și drepturile proprietarilor ale căror terenuri se suprapun cu fondurile cinegetice.
AFM: selecție competitivă, nu ordinea înscrierii
Potrivit măsurii 21.10, finanțările AFM se vor acorda prin selecție competitivă a dosarelor, nu după ordinea înscrierii, așa cum s-a procedat deja la programele din 2026. Programele derulate până acum vor fi evaluate, iar AFM își va consolida capacitatea de recuperare a creanțelor.
Pentru perioada 2028–2034, ministerul își propune să definească prioritățile de mediu din viitorul Plan de Parteneriat Național și Regional (PPNR). De asemenea, va coordona investițiile de mediu din Fondul Social pentru Climă și va finaliza proiectele semnate prin mecanismul SEE (măsura 21.22).
Apă, aer, deșeuri
Restul capitolului privește tot peisajul pe care îl gestionează ministerul. Programul prevede reabilitarea barajelor și acumulărilor de importanță A și B, operaționalizarea Mecanismului Economic al Apelor în toate administrațiile bazinale și adoptarea Strategiei Naționale pentru Combaterea Deșertificării. La „Apele Române”, personalul va fi redistribuit spre activitatea operativă, iar funcționarea pe noua structură va fi auditată la șase luni de la reorganizare. Același audit, la șase luni, este prevăzut și pentru ARBDD, alături de adoptarea Planului de Management al Rezervației.
Pentru operatorii economici, măsura 21.11 promite un ghid unitar pentru emiterea actelor de reglementare, astfel încât obligațiile să fie aceleași în orice județ. Procedurile care se dublează urmează să fie eliminate.
Ce nu conține programul
Capitolul de mediu este construit pe reformă instituțională, control și adaptare la schimbările climatice. Programul nu tratează separat industria de exploatare și prelucrare a lemnului și nu face referire la Regulamentul european privind produsele fără defrișări (EUDR).
Operatorii din sector se pot sprijini doar pe măsurile generale din capitolele economice. Printre acestea se numără amortizarea accelerată și deducerile pentru investiții în tehnologie și automatizare (măsura 3.20), precum și ghișeul unic cu termene maxime pentru avizele necesare investițiilor (măsura 3.21).
Programul de guvernare urmează să fie supus votului de învestire în Parlament. Pentru sectorul forestier, măsurile verificabile pe termen scurt sunt concursurile pentru directorii direcțiilor silvice, actele subsecvente Codului silvic și noua lege a contravențiilor silvice.
https://www.mediafax.ro/wp-content/uploads/2026/09/program_de_guvernare_2026-2028.pdf
