Dacă ajungi în satul Văcărești din județul Harghita vei vedea, pe o porțiune foarte mică de loc (e un sat mic-mic, dintr-o comună cu puțin peste 2.600 de locuitori în cele patru sate), câteva clădiri îngrijite, care atrag atenția: un sediu de pompieri, un mic restaurant, un spațiu de colectare și procesare fructe, un sediu vopsit în verde. De la acesta din urmă au plecat toate: Composesoratul Văcărești, care are grijă de păduri. Deci de comunitate.
Ca definiție, composesoratul este o formă asociativă istorică de proprietate de terenuri cu vegetaţie forestieră, păşuni şi fâneţe, membrii săi fiind proprietari ai acestor terenuri care s-au asociat în scopul administrării, exploatării şi conservării patrimoniului composesoratului, în folosul membrilor săi şi urmaşilor acestora.
În județul Harghita funcționează un număr mare de composesorate. 47% din pădurile județului sunt deținute de composesorate, cu aproape 100.000 de hectare în total. Avem, în acest județ, un composesorat mare – Zetea, cu peste 10.000 de hectare de teren (din care peste 8.000 pădure), și, la polul opus, cel mai mic, Văcărești, cu 260 de hectare.
Composesoratele funcționează pe principiul genealogic, prin care drepturile deținute se moștenesc, implicit se transmit, se divid între moștenitori, și se păstrează chiar și în cazul în care persoana părăsește zona unde se află terenul composesoratului, sau se naște în altă parte. Drepturile se pot înstrăina doar în interiorul composesoratului.
Merită spuse încă două lucruri: 1. istoria acestor forme asociative se întinde până în Evul Mediu și 2. pe terenul câtorva composesorate se găsesc stațiuni turistice renumite (băile Tușnad sau Băile Borsec) și arii protejate renumite, cum ar fi Lacul Sfânta Ana. Și încă ceva: de-a lungul istoriei, composesoratele au construit neîncetat, din banii obținuți din păduri – lemn și produse nelemnoase. Au ridicat clădiri (școli, biserici), au susținut cultura, religia, educația.
Revenind la Văcărești, composesoratul este condus, din 2007, de Szőcs László, un om născut în comună și implicat 100% în toate activitățile. Fost șef pe transporturi într-o mare companie din Miercurea Ciuc, László a știut să își creeze relații bune cu toată lumea: de la asociații de agricultori, la biserici, pompieri voluntari, alte composesorate. Un om care nu stă locului nicio clipă și nu se uită în buletin, să vadă că are deja 67 de ani.
Pentru că o doborâtură de vânt a pus la pământ o parte din pădure, a decis să reîmpădurească zona. A căutat soluții și s-a asociat cu câteva entități pentru a reuși: o fundație și un producător de puieți. Au găsit finanțare și au început, acum două zile, munca.
10.000 de puieți vrea să planteze în următorii ani. Sătenii îi sunt aproape și nu se dau înapoi de la muncă. Sâmbătă au venit cu mic, cu mare și au plantat primele 500 de fire. Primul pas din viitoarea pădure.
Vor fi plantați în total 2.500 de puieți de stejar, restul molid. O protecție din material biodegradabil va păzi puieții de animale.
Dar composesoratul nu se ocupă doar de pădurea propriu-zisă. Sigur că livrează lemn de foc la cei din sat, iar pentru îngrijirea fondului forestier au contract cu Romsilva.
Pentru a reuși să „miște” lucrurile, composesoratul și-a făcut o firmă. Firma respectivă a accesat fonduri și a construit un centru de colectare și procesare de fructe.
„Composesoratul nu are dreptul de a face afaceri, nu e înregistrat la Registrul Comerțului. Ca să putem face diverse prestări, am făcut un SRL al cărui proprietar este composesoratul. Prima dată l-am făcut pentru exploatarea lemnului, ca să nu aducem firme din exterior, ci să facem aici, local. Apoi, pentru ca oamenii să nu mai arunce fructele, am decis să facem ceva… Inițial, am fost la Râureni, la fabrica de procesare. Ne-ar fi primit fructele, dar ne-au programat după două luni, atât de multe aveau… Așa că am decis să ne cumpărăm utilajele noastre.
Am făcut un proiect și am reușit să luăm aparate pentru producerea de sucuri, gemuri, pentru pasteurizare… Oamenii vin cu fructele, noi procesăm, punem sucul în pungi și îl vindem cu 15 lei punga de 5 litri.
În acest preț intră manopera, punga, energia electrică. Și astfel copiii nu mai beau Cola sau mai știu eu ce sucuri artificiale, fructele nu se mai aruncă”, explică Szőcs László pentru forestmania.ro.
În centrul de colectare există o presă, un aparat de scos sâmburi, ultilajul de pasteurizat.
Și cucta (oala sub presiune) pentru gemuri.
„Tot prin firmă am făcut un mic restaurant ce deservește comunitatea la anumite ocazii. Oferim servicii complete: de la spațiu pentru 80 de persoane, până la meniuri cerute de clienți. Dacă vor să își aducă ei ceva, e foarte bine. Dacă nu, se ocupă firma și pregătește tot – cumpărat, gătit, servit. Aici se țin botezuri, onomastice, majorate, 8 Martie, o pensionare”, ne mai spune Szőcs László.
În acest moment, are în derulare un alt proiect, de extindere. Vrea să facă din nou pâine la cuptor, vrea să ridice grupuri sanitare pentru angajați, spații de depozitare, vrea să construiască o cameră frigorifică, să cumpere o instalație de uscare și să cumpere o mașină frigorifică, pentru transport. În plan e să cumpere și o presă mai mare, cu role.
„E un proiect de 140.000 de euro și obiectivul e să producem și pentru piață. Cumpărăm fructele de la oameni, de la membri, inclusiv fructe de pădure, și facem sucuri, gemuri, uscăm plante medicinale pentru ceai. Și vrem să le distribuim apoi în magazine, în piețe, târguri”, ne împărtășește Szőcs din proiectele sale.
A mai cumpărat o casă veche, cu terenul aferent, chiar lângă sediul composesoratului. Cu atâtea planuri, e nevoie de spațiu.
Dar de departe cea mai mare bucurie a lui Szõcs este stația de pompieri a satului, făcută tot de composesorat.
Aveau o mașină veche și, la un incendiu, au pornit cu ea să stingă focul, până la venirea celor de la ISU. Când mai avea 50 de metri, mașina s-a oprit.
„Au împins-o pompierii până la casa care ardea… Imaginea aia, cu pompierii care împing mașina, m-a tulburat foarte tare. N-o s-o uit niciodată. Și m-a determinat să caut soluții ca să nu mai ajungem în astfel de situații. Am cumpărat o mașină care merge perfect.
Am luat-o din Austria, second hand, desigur, a costat 11.000 de euro. S-a întâmplat să o folosim… A mers perfect totul. Până au venit pompierii de la Miercurea Ciuc, noi stinsesem deja focul.
Avem 15 pompieri de aici din sat, desigur voluntar, numai unul și unul”, povestește șeful composesoratului. Are lacrimi în ochi… Pentru el asta înseamnă comunitate: să faci, împreună, bine pentru cei din jur. E atât de mândru de stația de pompieri! De ideea că poți să salvezi de la foc viețile și bunurile oamenilor… Plus că trebuie să aibă grijă de pădure, iar incendiile de fond forestier pe care le-a văzut în ultimii ani în toată lumea au fost un argument în plus.
Pe lângă mașina veche din curte, mai e una și mai veche, în garaj. Se poate încadra la „piese de muzeu”.
Pe 5 aprilie 1884 a ajuns în sat!
Vicepreședinte al composesoratului este Fodor Zoltán, consilier județean. E pasionat de istorie și el e cel care a găsit mențiunea cu data la care a ajuns mașinăria de pompieri în Văcărești.
Ne mai spune câte ceva despre loc: „Comuna are patru sate – Văcărești, Mihăileni, Nădejdea, Livezi. Noi avem mai multe gări decât Bucureștiul. Avem 5 gări. Și avem mai multe biserici decât baruri: pentru că avem o biserică și niciun bar!”
Composesoratul i-a ajutat pe localnici să își înființeze o asociație a crescătorilor de animale. Mulți au vaci și oi. Unul dintre ei a instalat în curtea composesoratului un automat de lapte proaspăt.
Este o inițiativă foarte bună, pentru că mulți vin să cumpere lapte de aici, chiar dacă, teoretic, au și ei. Aparatul arată cât costă litrul, ce temperatură are laptele, dar și câți litri mai sunt disponibili.
Pentru că vorbim de o zonă cu pădure, în micul restaurant vedem multe piese din lemn.
De altfel, lemnul e prezent în tot satul. Inclusiv la stația de pompieri e pe perete o icoană a Sfântului Florian.
De ziua Sfântului Florian, 4 mai, este și Ziua internațională a pompierilor.
În Văcărești, lemnul a clădit șurele oamenilor, porțile, chiar și case frumoase.
Iar composeroratul se asigură că lasă generațiilor viitoare păduri pe care să se sprijine și care să ajute comunitatea, așa cum o fac și azi.
Minunat .Felicitări .Succes în continuare .