Parlamentul a adoptat legea privind Ordonața de urgență prin care se modifică OUG 35/2022 (pentru aprobarea măsurilor necesare realizării campaniei naționale de împădurire și reîmpădurire prevăzute în Planul național de redresare și reziliență). Concret, prin noua ordonanță „dispar” din programul de împăduriri pajiștile permanente.
Varianta inițială era:
„Fondurile aprobate pentru împădurire și reîmpădurire în Planul național de redresare și reziliență se utilizează pentru finanțarea următoarelor categorii de servicii și lucrări:
a) întocmirea proiectelor, precum și efectuarea lucrărilor de împădurire și de întreținere a plantațiilor realizate pe terenurile agricole din categoriile de folosință teren arabil, pajiști permanente și culturi permanente, la solicitarea persoanelor fizice și juridice, precum și a unităților administrativ-teritoriale”.
Varianta actuală e așa:
„a) întocmirea proiectelor, precum și efectuarea lucrărilor de împădurire și de întreținere a plantațiilor realizate pe terenurile agricole din categoriile de folosință teren arabil și culturi permanente, la solicitarea persoanelor fizice și juridice, precum și a unităților administrativ-teritoriale”.
Modificarea a venit ca urmare a unui amendament formulat de parlamentarul de Călărași Emil Dumitru, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
Contactat de forestmania.ro, el a explicat motivul pentru care nu mai putem împăduri pajiștile.
„Este o prevedere în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, potrivit căreia România are obligația de a menține suprafața de pășuni din momentul aderării. Cred că vorbim despre 3,8 milioane de hectare. Dacă noi renunțăm la ele și Comisia se sesizează, riscăm să nu îndeplinim jalonul.
Din păcate, am primit cifre dezamăgitoare referitoare la programul de împăduriri. Circa 100 de hectare de perdele forestiere până acum…. Foarte puțin. Avem 700 de milioane de euro pentru împăduriri, reîmpăduriri și perdele forestiere. Eu îmi doresc să se debirocratizeze finanțarea instalării de perdele, pentru a coopta fermierii. Pentru că în zona de Sud ne confruntăm cu probleme mari de secetă și eroziune a solului.
L-am rugat pe colegul meu, Mircea Fechet, cu care sunt coleg în Comisia de Agricultură și care e acum la Ministerul Mediului, să avem o dezbatere pe această temă, cu cei din comisia de Agricultură. Mai sunt câteva probleme. Nu sunt de acord, de exemplu, să se finanțeze cu bani din PNRR reîmpădurirea terenurilor unde au fost tăieri ilegale de arbori. Să-și reîmpădurească proprietarul sau administratorul! Am solicitat de asemenea includerea pazei ca și cheltuială eligibilă. Pentru că degeaba înființezi o plantație dacă nu o poți păzi”, ne-a declarat Emil Dumitru.
Acorduri de la GF pentru plantații pe pajiști
O parte din plantațiile făcute prin PNRR sunt chiar pe pajiști. Cei de la Garda Forestieră spun că nu mai dau acorduri de acum înainte și că plantările făcute până acum rămân făcute. S-au dat deja acorduri pentru circa 1.000 de hectare de noi plantații chiar pe pajiști. Sunt zone unde nu mai sunt ferme și nici animale care să beneficieze de aceste pajiști, prin urmare oamenii vor să le împădurească. Multe s-au umplut deja cu arbuști și e păcat….
Solicitările aprobate deja pe cele 1.000 de hectare au presupus costuri – analiza de sol, proiect – bani pe care oamenii i-au cheltuit. Cel mai probabil, și acestea vor fi finanțate.
Ionuț Sorin Banciu, Ministerul Mediului: „Va trebui să găsim o soluție mai bună”
Secretarul de stat cu atribuții în zona silvică, Ionuț Sorin Banciu, spune că va trebui găsită o soluție de compromis aici, pentru că altfel pajiștile ajung „pârloagă”.
„Va trebui să găsim o soluție legislativă mai bună decât această modificare care nu ajută pe nimeni. Pentru zona de câmpie și deal trebuie să putem împăduri aceste pajiști, pentru că vor avea un rol important – vor produce hrană pentru animale și adăpost, vor produce oxigen, asigură umbră, au rol estetic. Nu trebuie să gândim că descalificăm o pajiște dacă plantăm arbori pe ea. Există și o presiune din partea fermierilor… Din punctul meu de vedere, e o lipsă de comunicare, de dialog. Riscul, în zonele expuse, este să pierdem și acele pajiști, care devin pârloagă… E complicat să scoatem un teren din circuitul agricol… Pentru că dacă era simplu, am fi avut doar blocuri și n-am mai fi avut hrană. Dar… sunt sigur că prin dialog și bună-credință vom găsi soluții. Nu e totul alb sau negru”, ne-a declarat Ionuț Sorin Banciu.
