Parcul Natural Apuseni: prea mulți gândaci, prea mulți proprietari și prea puțină intervenție

0
1413

„Non intervenția nu înseamnă protecție” este cea mai potrivită propoziție care se poate folosi în acest moment când vorbim despre Parcul Natural Apuseni. Întins pe 76.000 de hectare din care 70 la sută e fond forestier, parcul e decimat în acest moment de gândacul de scoarță. De ce? Pentru că în urma unor doborâturi de acum câțiva ani, lemnul a putrezit pe loc și a fost un factor ce a avantajat înmulțirea ipidelor. Pe lângă secetă și temperaturi ridicate.

Forțați să stopeze invazia, administratorii au decis scoaterea lemnului, inclusiv din situri Natura 2000. Aici – pe Valea Drăganului, de exemplu – s-a intervenit cu funiculare și nici azi, la ani de zile de la începerea exploatării, nu s-a scos toată masa lemnoasă (estimată la 200.000 de metri cubi). Pentru firmele de exploatare a fost o adevărată provocare să intre în acele zone atât de greu accesibile. Iar a doua provocare a fost: Merită să faci acest efort fizic și financiar ca să scoți un buștean care se rupe, se fărâmă când îl ridici, de putred ce e?

Șeful Romsilva: Ar fi culmea să stăm cu mâinile în sân!

Problema din Apuseni a atras atenția presei, care a titrat astăzi că parcul natural „riscă să devină istorie” din cauza gândacilor care îl distrug.

Contactat de forestmania.ro, directorul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, George Mierliță, spune că a fost avizat deja tot ce e afectat și se curăță. „S-a făcut o comisie cu universitari de la Suceava, Brașov, cu INCDS „Marin Drăcea”. Cu modificarea prevederilor amenajamentelor silvice aprobată de Ministerul Mediului. S-au primit avizele de la garda forestieră și s-a intervenit în forță. Vorbim de 80.000 de metri cubi de masă lemnoasă doborâtă sau pe picior. Ar fi culmea să stăm cu mâinile în sân, trebuie să intervenim, așa cum o facem la incendii. Că dacă nu, suntem degeaba!”, a spus șeful RNP. Numai că regia deține foarte puțin din suprafața parcului. Și chiar dacă își face treaba pe bucățica ei, ce te faci cu restul?

Mozaic de proprietari

Două probleme mari are Parcul Apuseni: clima și proprietarii. Le luăm pe rând.

Ca să folosim un termen blând, suprafața este un adevărat mozaic în ce privește formele de proprietate și administrare. În realitate, e un… Babilon. Romsilva deține o mică parte, restul e împărțit în proprietari persoane fizice (puțin, în jur de 1%, cu suprafețe mici), primării, școli, biserici, composesorate și alte entități. Fiecare dintre acestea are însă alte priorități când vine vorba de cheltuit bani, prin urmare fondurile pentru pădure sunt la coada listei. Lipsa investițiilor în buna gospodărire a fondului forestier se vede și are urmări. Șefii de ocoale se duc în consiliul local și cer bani pentru a contracta firme de exploatare care să facă lucrări sau cer bani pentru împăduriri. Dar acești bani nu vin. Nu sunt. Nu sunt de dat, pentru că primarii au de făcut canalizare, de introdus apă, de reparat școli. An după an, starea pădurii se deteriorează.

Mai ales că vorbim de zone sensibile, unde nu poți intra cu TAF-ul, că e pantă, e solul subțire, ai nevoie de funicular. Funicularul costă… E un cerc vicios. Suprapunerea de proprietăți și de forme de administrare a dus la situații absurde: partizi în aceleași UA-uri, utilaj după utilaj venit la o lucrare în același loc!

S-au aliniat astrele pentru ipide

A doua problemă e clima. Trei luni de secetă cu temperaturi ridicate au dus la o… explozie de gândaci. Cum nu avem o firmă specializată pe combaterea ipidelor, operăm cu ce avem: firmele de exploatare. Dar și dacă intervii, există riscul să faci mai mult rău. Specialiștii se uită disperați în jur, pe culmi, și ajung uneori la concluzia că mai bine oprim tot, nu mai intervenim deloc și așteptăm… Dar, cum spuneam, non intervenția nu înseamnă protecție, iar șeful Romsilva spune clar: nu poți sta cu mâinile în sân și să te uiți cum parcul și pădurile devin raiul gândacilor…

Directorul Parcului Apuseni, Alin Moș, spune că prioritatea, obiectivul numărul 1 trebuie să fie combaterea ipidelor.

„În anul 2018 au avut loc primele intervenții. Noi, administratorii parcului, am fost conștienți de cele ce urmau să se întâmple după doborâtura din 2017. În Consiliul științific am discutat și am căzut de acord că trebuie să luăm măsuri și nimeni nu s-a opus, nu a existat vreun blocajDar în acest an, 2022, vorbim deja de jocul naturii. Au ajuns la apogeu.

Am trecut cu elicopterul anul trecut și erau ochiuri pe dimensiuni mici. Anul acesta acele ochiuri s-au lărgit, s-au întins la un număr mai mare de arbori. Au avut factori favorizanți. Sunt zone unde pare că e după bombardament.

Sperăm să vină iarna cu zăpadă, cu ger, ca să scadă numărul… Este o zonă foarte sensibilă, cu strat de sol superficial. Câteva săptămâni fără precipitații înseamnă dezastru. Și nu doar ipidele dăunează. Seceta. Avem foioase… arbori pe care nu-i vom recupera din cauza secetei. A fost un concurs de împrejurări, efectiv s-au aliniat astrele pentru ipide…Noi trebuie să asigurăm controlul răspândirii lor în arboretele învecinat.

Pe noi dinamica lor trebuie să ne îngrijoreze, să ne pună în alertă. Și trebuie găsite soluțiile cele mai bune pentru pădure. Dar toți trebuie să luăm măsuri. Toți”, a declarat, pentru forestmania.ro, Alin Moș.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.