Un vot tensionat în plenul Parlamentului European pune pe pauză unul dintre cele mai sensibile mecanisme de aplicare ale Regulamentului european privind produsele care nu cauzează defrișări (EUDR): sistemul de clasificare a țărilor în funcție de riscul de asociere cu defrișarea. Miercuri, 9 iulie, eurodeputații au respins actul de punere în aplicare al Comisiei Europene privind această listă, cu 373 de voturi pentru obiecție, 289 împotrivă și 26 de abțineri.
Obiecția, formulată de europarlamentarul austriac Alexander Bernhuber (PPE), contestă metodologia și lipsa unei categorii „fără risc” pentru țările cu păduri stabile sau în expansiune – categorie inexistentă în textul legal al EUDR, dar cerută insistent de mai multe guverne și reprezentanți ai industriei forestiere din Europa Centrală și de Est.
De ce contează acest vot
Lista de clasificare a țărilor în „risc scăzut”, „risc standard” sau „risc ridicat” urma să ghideze nivelul de controale și de diligență necesară pentru companiile care introduc produse precum lemnul, soia, uleiul de palmier, cafeaua sau carnea de vită pe piața UE. Nu este o listă de „culoare verde” – responsabilitatea rămâne integral la operatori – dar riscul oficial al țării sursă stabilea cât de frecvente și detaliate trebuie să fie controalele autorităților.
Comisia Europeană stabilise, în mai 2025, că doar patru țări – Rusia, Belarus, Myanmar și Coreea de Nord – se încadrează la risc ridicat. Toate statele membre UE, inclusiv România, erau incluse la „risc scăzut”. Lista urma să fie revizuită în 2026, după aplicarea deplină a regulamentului.
Prin respingerea actului, Parlamentul European transmite Comisiei semnalul că sistemul de clasificare este insuficient, neclar și – potrivit criticilor – dezechilibrat politic și tehnic.
Implicații directe pentru sectorul forestier și industria lemnului
Pentru sectorul forestier românesc și industria lemnului, votul din 9 iulie înseamnă incertitudine prelungită. Deși România figura ca țară cu risc scăzut, respingerea listei face ca mecanismul de simplificare procedurală să nu poată fi aplicat în practică. În lipsa unei clasificări oficiale, toate țările pot fi tratate de facto ca având „risc standard”, ceea ce înseamnă controale și obligații extinse chiar și pentru produse provenite din păduri gestionate durabil.
Reprezentanții sectorului avertizează că, în forma actuală, EUDR impune aceleași obligații birocratice unei exploatări legale din România ca și unui operator care importă masă lemnoasă dintr-o zonă tropicală cu defrișări masive.
„Evaluarea riscurilor este nesustenabilă în forma sa actuală. Simplificările pentru țările cu silvicultură durabilă reprezintă singurul pas logic următor”, a declarat Konrad Mylius, președintele Land&Forst Betriebe Österreich, organizația care reunește marii proprietari forestieri din Austria.
În mod concret, întârzierea adoptării sistemului de clasificare înseamnă:
- menținerea unei poveri administrative ridicate pentru operatorii români, în special pentru IMM-uri care exportă lemn sau produse derivate;
- incertitudine în procesul de pregătire pentru aplicarea EUDR în decembrie 2025 (pentru companiile mari) și iunie 2026 (pentru IMM-uri);
- riscul de paralizie administrativă în lipsa unor orientări clare din partea Comisiei;
- creșterea costurilor de conformare și a riscului juridic pentru operatorii care nu pot ști cu precizie ce controale se aplică în funcție de țara sursă.
Oportunitate ratată sau pauză necesară?
Organizațiile de mediu, precum WWF și Greenpeace, critică dur votul Parlamentului. Anke Schulmeister-Oldenhove, manager pentru păduri la WWF European Policy Office, consideră că „Parlamentul pare orb la criza climatică în curs. Subminează credibilitatea EUDR și capacitatea UE de a acționa împotriva defrișărilor.”
Greenpeace avertizează că este „aproape imposibil” ca o nouă metodologie de clasificare să fie publicată înainte de termenul legal de aplicare – 30 decembrie 2025. Orice întârziere suplimentară riscă să blocheze implementarea completă a regulamentului.
Ce urmează?
Decizia Parlamentului nu este obligatorie pentru Comisia Europeană. Tehnic, Comisia poate merge mai departe cu implementarea EUDR în forma actuală, dar presiunea politică – venită dinspre state membre, grupuri parlamentare și industria agricolă și forestieră – face probabilă o revizuire.
„Comisia trebuie să vină cu ceva nou în septembrie sau la început de octombrie. Altfel va fi prea târziu”, a declarat Bernhuber pentru Politico Europe.
Pentru România, miza este clară: apărarea intereselor unui sector forestier care respectă legislația europeană și aplică practici de gospodărire sustenabilă. Fără un sistem de clasificare echitabil, operatorii români riscă să plătească prețul birocrației impuse altora.
