Consiliul Județean Maramureș va amplasa, la granița cu județul Sălaj,  o poartă tradițională maramureșană. Lucrarea va fi executată de firma Teo Bârsan Tradițional SRL din comuna Bârsana, care îi aparține lui Teodor Bârsan, unul dintre fiii regretatului meșter tradițional Toader Bârsan.

Conform contractului, este alocată o lună pentru obținerea avizelor, autorizațiilor și acordurilor necesare și 3 luni pentru proiectare și execuție.

Poarta va avea o deschidere de 9 metri și o înălțime de 7,5 metri. Contractul, încheiat la finalul anului 2022, este în valoare de circa 180.000 lei (exact: 179.935,74 lei, sumă care include TVA).

Un adevărat brand național, meșterul Toader a lăsat moștenire celor doi fii ai săi nu doar atelierul, ci și talentul, dragostea pentru lemn, credința și patriotismul…

Bătrânul s-a prăpădit acum un an și ne-a lăsat un pic mai săraci… Era o minune de om. Vorbea despre lemn și despre Dumnezeu și despre lucrările sale în care nu era doar muncă fizică grea și migăloasă, ci se înghesuiau acolo toate amintirile, toate bucuriile, gândurile și speranțele lui. Vorbea cu tâlc și explica tot timpul ce e cu meșteșugul, cu cioplitul, cu lemnul și, mai ales, cu fiecare simbol de pe porți și troițe. Nu erau nici multe, nici puține pe fiecare lucrare. Pentru că bătrânul avea o măsură în toate.

Când a trecut la Domnul, chiar Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului transmitea condoleanțe familiei.

„Ierarhii Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Preasfințitul Părinte Episcop Iustin, Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-vicar, împreună cu preoții și monahii care l-au cunoscut, transmit condoleanțe și mângâiere și alinare sufletească familiei îndoliate, soției Anuța, celor doi fii, părintele Teodor – slujitor la Mănăstirea Bârsana- și Ion Bârsan, care, împreună, duc cu multă dragoste mai departe arta sculpturii în lemn și construirea de biserici de lemn.

Toader Bârsan a construit la Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia, poarta de intrare lângă mormântul Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Justinian (în anul 1988), precum și troița din fața cimitirului lăcașului monahal”, suna anunțul Episcopiei, din 4 ianuarie 2022.

Toader Bârsan a făcut cunoscut numele Maramureșului până la Muzeul Smithsonian din Washington, pentru care a sculptat acolo o poartă maramureșană. Prin această poartă a trecut chiar și Bill Clinton, președintele Statelor Unite ale Americii din acea vreme.

Iar în atelierul său au venit oameni de peste tot. Chiar și „de la capătul lumii”, Noua Zeelandă.

Toader Bârsan a preluat meșteșugul lemnului de la tatăl său și a început să lucreze de la 15 ani. „Mergeam în pădure, tăiam bușteanul manual. Nu ca acuma, cu drujbe. Îl aduceam acasă cu vitele, cu caii, îl puneam pe niște căpătâie și îl ciopleam. Pregătirea era partea cea mai grea”, spunea el, într-o emisiune.

Fii săi, Teodor și Ion, au crescut pe lângă el. Au învățat din mers. Multe lucruri esențiale trebuie că le-a spus bătrânul… Și iată două:  porțile și troițele se fac numai din lemn de stejar. Și „Aia nu e poartă care nu are pomul vieții pe ea făcut”.

Porțile maramureșene, celebre în toată lumea, au pe ele trecutul, prezentul și viitorul…

Un preot și un matematician

Ion și Teodor Bârsan, fii meșterului Toader, lucrează de ani buni cu lemnul. Nu sunt însă doar meșteri, ci au și studii superioare. Teodor e preot și slujește la Mănăstirea Bârsana, iar Ion este matematician.

Am stat de vorbă cu Teodor despre noua lucrare pe care o au de făcut – poarta tradițională de la granița Maramureșului cu județul Sălaj.

În perioada următoare o firmă din Cluj va face proiectarea, timp în care Teodor caută… lemnul.

„Este foarte greu de obținut, pentru că de exemplu la noi în zonă nu mai găsești stejari atât de mari, cum avem noi nevoie. Trebuie să aibă diametrul de peste un metru ca să obțin lemnul necesar pentru poartă. Grinzile au 11 metri lungime, poarta 9 metri deschidere. E nevoie de aproximativ 10 metri cubi și mă aștept ca prețul să fie foarte ridicat. Dar sunt nevoit să mă încadrez în suma stabilită de Consiliul Județean. Am discutat deja cu furnizorii noștri”, a declarat, pentru forestmania.ro, Teodor Bârsan.

Fagure de miere, soare, funie

Am văzut cu toții acele „împletituri” extraordinare de pe porțile maramureșene. Fiecare e un simbol străvechi.

„Aceste porți au o simbolistică aparte, ce vine din vechime. Ele protejează de forțele răului. Au pe ele elemente religioase, inclusiv crucea sau colacul. Mai au fagurele de miere, care exprimă bogăția țării, pomul vieții, soarele sau funia – continuitatea vieții. Există anumite simboluri care se iau în considerare în decizia ornării porților. Sunt oameni care vin cu idei decorative. Eu personal nu accept orice idee. Pentru că eu am moștenit de la tata acest meșteșug. Eu și fratele meu. Și păstrăm un stil al lui. Să știți că sunt oameni, cunoscători, care știu să deosebească de la distanță porțile noastre”, ne-a spus Teodor Bârsan.

Bunăstare și mândrie

Poarta maramureșană nu este o piesă de mobilier urban. Este reprezentarea fizică a spiritualității locului. Dar ea atestă și un statut social.

„Este impunătoare și reprezintă atât bunăstare, cât și mândrie curată. Suntem români și avem cu ce mândri. Aici în zona noastră poarta arată și familiile înstărite… Pentru că nu își permite oricine o asemenea lucrare”, explică meșterul.

Nu e ușor să faci o troiță sau o poartă maramureșană. Detaliile cioplite trebuie să fie mari, ca să se vadă de la distanță. Nu trebuie să fie nici prea încărcată, și nici să aibă orice model.

„Unii spun că dacă e încărcată, e mai frumoasă. Nu poți face brizbrizuri pe o poartă tradițională. Trebuie să iei în calcul multe aspecte, inclusiv vizibilitatea de la distanță. Noi avem un tipic stabilit, rămas de la tata, și ne ținem de el. Ideile inovative nu sunt binevenite!”