DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

DESCARCĂ APLICAȚIA:

6.6 C
București
2.2 C
Sibiu
5.4 C
Suceava
6.4 C
Covasna
6.2 C
Piatra Neamț
4.1 C
Braşov
6.2 C
Bistrița
8.3 C
Râmnicu Vâlcea
joi, februarie 22, 2024

Podul grăniceresc de la Coșbuc, din grinzi de stejar de la 1778, va fi refăcut

Recomandate

După ani de zile de încercări și birocrație, anul acesta, în sfârșit, Podul grăniceresc din comuna bistrițeană Coșbuc va fi refăcut. El a fost cuprins în Programul Națonal de Resturare, anunță timponline.ro și s-au alocat 3,2 milioane de lei pentru lucrări de consolidare pentru culee și pilă, dar și pentru intervenții de restaurare a structurii de lemn, extrem de valoroasă prin elementul de inovare adus în zonă de inginerul din Tirol care l-a proiectat.

„Podul din Coșbuc este important pentru că vorbește despre tot ce înseamnă tradiția prelucrării lemnului în zonă și a construcțiilor din lemn, dar are și elemente noi care au fost aduse prin proiectul făcut de inginerul italian din Tirol. Inovarea vine din modul de aranjare a grinzilor”, a spus directorul Direcției pentru Cultură Bistrița-Năsăud, Camelia Târnovan, care a explicat de ce a durat atât de mult până la includerea lui în Programul Național de Restaurare.

„De vreo 10 ani a început proiectarea pentru podul din lemn acoperit de la Coșbuc, dar s-a înțeles greșit de către Primăria Coșbuc ideea de restaurare, s-a mers pe refacerea structurii de rezistență a podului. Cei de la Coșbuc au insistat foarte mult pe refacerea culeelor și a pilei centrale. Da e o problemă, într-adevăr de rezistență, trebuie intervenit, iar conform expertizei tehnice e necesară consolidarea pilonilor transversali și a pilei centrale, dar valoarea podului vine din structura de lemn și toate documentațiile care veneau spre avizare ignorau partea de structură de lemn, practic nu exista parte de proiectare pentru structura de lemn. Și atunci se respingeau dosarele. De aici acele tergiversări de care se tot plângea Primăria Coșbuc și spunea că e de vină Ministerul Culturii. Nu, nu era. Ministerul Culturii cerea completarea documentației. Explica și spunea că documentația trebuie completată. Undeva prin 2017-2018 s-a înțeles, în sfârșit, lucrul acesta. În 2019, s-a obținut avizul de la Ministerul Culturii și a fost prins în Programul Național de Restaurare prin care se finanțează restaurarea monumentelor istorice din bugetul Ministerului Culturii, program gestionat de Institutul Național al Patrimoniului”, a spus Camelia Târnovan.

„Când spunem restaurare ne referim la tratarea lemnului existent, la păstrarea a cât mai mult din substanța originală. Vorbim despre niște grinzi din stejar care, de la 1778 încoace, au și degradări, însă ele pot fi ajutate și se vor înlocui doar bucăți din structura de lemn, acolo unde nu se mai poate face nimic. Ideea este de a păstra cât mai mult din structura originală. Nu vorbim de păstrarea draniței. La 30 de ani, ea trebuie schimbată, cam atât e durata ei de viață. Mai avem și acele scânduri laterale, și acelea se pot schimba, nu este aceasta o problemă, însă structura de lemn este important să fie menținută așa cum este ea pentru că valoarea podului de aici vine, din structura portantă istorică, acele structuri de grinzi din stejar. Podul acesta din Coșbuc este important pentru că vorbește despre tot ce înseamnă tradiția prelucrării lemnului în zonă și a construcțiilor din lemn, dar are și elemente noi care au fost aduse prin acel proiect făcut de inginerul italian din Tirol.

Inovarea vine din modul de aranjare a grinzilor. Sunt niște grinzi transversale care leagă cleștii de talpa orizontală a șarpantei. E un sistem constructiv care nu se folosește în zonă în mod normal. Acest element de inovare îi acordă podului rezistență mai mare decât o șarpantă clasică pe sistemul pe care noi îl cunoaștem de la alte construcții din lemn”, a spus Camelia Târnovan.

Sursa: timponline.ro

Foto: Direcția de Cultură Bistrița Năsăud

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi