Una dintre cele mai performante firme românești din industria forestieră se numește Migab Forest SRL și îi aparține lui Constantin Stoica. Ticuță, cum îi spun prietenii, asociații și colegii. Exploatează lemn pe Valea Superioară a Prahovei și toți cei din sector au auzit de el. E deja un brand – „Ticuță de pe Valea Doftanei”.

Constantin Stoica pare un om relaxat la prima vedere, dar numai el știe cum e să stai pe un buștean cu o mie de probleme pe cap și, când credeai că s-au terminat și nu mai are ce să se întâmple, vine un nou control sau un nou protest al activiștilor de mediu. Sau pandemia. Sau, de ce nu?.. un război!

Migab Forest a devenit, în ultimii ani, o firmă de exploatare forestieră așa cum ar trebui să fie toate sau măcar… cât mai multe. Nu pentru că are utilaje moderne, nu pentru că buștenii lui au etichete și QR code, ci mai ales pentru că are grijă de oameni, îi instruiește și le asigură echipamente. De 20 de ani lucrează cu aceeași echipă de vrânceni. Și asta spune multe.

De la bocanci de sute de euro, la uniforme aduse din Austria, de la cazare la pensiune până la cursuri de perfecționare, toate sunt bifate de Ticuță. Dacă n-ar fi mulțumiți, oamenii nu ar sta.

Fiecare buștean are „istoria” lui

La Migab Forest vezi în general lemn extraordinar de frumos. De la el merge în fabrici de prelucrare și apoi în cele de mobilier. Și de acolo, la noi în case, în birouri, în hoteluri etc.

Lemnul e etichetat, fiecare piesă în parte. Are toată istoria, are număr și știi exact din ce partidă vine, cine l-a fasonat, ce lungime are, ce diametru, volum, cine l-a măsurat, cine l-a etichetat, dacă a plecat – către cine a plecat. Toată trasabilitatea. Ca să nu aibă probleme nici cu clienții, nici cu muncitorii, nici cu autoritățile.

Dar nimic nu e simplu… „Când brațul hidraulic îți ia bușteanul, îl ia de la jumătate. Clupa tot la jumătate o pui. La mai multe manipulări, coaja ți-a dispărut și ai o diferență. Care se confiscă valoric! Legea nu îți lasă toleranță.., că e o problemă și cu această supralegiferare. Și atunci eu îl măsor și îi pun etichetă. Și pot dovedi”.

„Mă uit la stiva de bușteni și pot spune că sunt 1763 de metri cubi. Așa, la fix. Pentru că m-am uitat pe aplicație. Am plăcuța de la capătul bușteanului – ce diametru, lungime, volumul”.

Ca să își asigure forța de muncă și pe viitor, firma are și școală de formare profesională.

 „Sunt zile când un utilaj de peste 300 de mii de euro este condus de un copil de 16 ani jumătate, care e în ziua lui de practică. Și se întâmplă asta în cadrul unui proiect cu învățământul dual pe care eu îl susțin, eu îl finanțez, eu îmi bat capul cu ei, eu îi învăț meserie”, povestește Constantin Stoica pentru forestmania.ro.

Nea Radu, în pădure cu noaptea-n cap

Am mai scris despre echipa Migab Forest. Este printre ei și nea Radu, care are 73 de ani și lucrează la pădure de-o viață. Spune că asta a învățat și că pădurea l-a ținut zdravăn, în putere. Periodic, se duce acasă, la gospodăria lui din Vrancea. Are pensie, dar nu vrea să stea degeaba. De fapt, nici nu poate: omul nu are stare!

În paralel, Stoica are de-a face cu mulți tineri. Cum spuneam, se ocupă de generația viitoare. Are la sediul firmei dotări pentru pregătirea elevilor și are parteneriat cu Liceul Tehnologic „Carol I” Valea Doftanei.

Am fost să-i vedem la lucru pe Constantin Stoica și oamenii lui. O echipă super faină! Cuvântul de ordine? Munca! Al doilea cuvânt de ordine? Eficiența.

90 de lei pe zi plătește Ticuță cazarea pentru un om, la pensiune. Le-a cumpărat și o camionetă cu care să se deplaseze și să își care și echipamentele mici. Combustibilul costă și el. Un calcul – cam 1.500 de lei pe zi cheltuie cu echipa, pe cazare, masă și transport. Aceste costuri se regăsesc în prețul lemnului, se adaugă la prețul metrului cub.

Încă ceva

O chestiune ne-au mai atras atenția când am fost la parchetul exploatat de Stoica. În timp ce mergeam cu el cu mașina, oprește și se dă jos. De ce? O bucată de lemn și niște bolovani blocaseră cursul unui pârâu. S-a apucat și le-a scos pe toate ca să elibereze cursul apei, apoi s-a urcat în mașină și am mers mai departe. De ce să elibereze cursul? Pentru că altfel apa își găsește altă cale. O ia, de exemplu, pe drumul forestier…

Prezent la târguri

Stoica e nelipsit de la târgurile de echipamente. Cunoaște dezbaterile din sfera publică pe temele din industrie. E conectat, prin Asociația Forestierilor, cu colegii din branșă. Și când merge la unele conferințe, îl are alături pe unul din fiii săi, care se vede că îi calcă pe urme. Stoica junior strânge cu forță mâna când îl întâlnești, e un băiat serios și rezervat. Lucrul în familie e o tradiție în zona forestierilor. Sunt fabrici unde lucrează chiar și trei generații!

Cum Valea Superioară a Prahovei e una dintre cele mai circulate, evident că a atras atenția activiștilor de mediu. Nu o dată cei de la Migab Forest au avut de-a face cu proteste și mici grupuri care „apărau” pădurea. Chiar dacă se face o activitate de prestări, conform contractului încheiat cu administratorul…  Cum fac toți. Dar cine se uită la aceste „detalii”? Și-apoi, mai e vorbă: n-o să lăsăm adevărul să strice o știre bună, nu?

„Eu sunt pentru transparență, pentru că nu am ceva de ascuns. Nu îmi permit să trec de limitele legii pentru că nu pot risca să rămân fără utilaje sau fără lemn. Am contracte de onorat. Suntem un sector de oameni care muncesc.  Cât despre proteste… Ce poți să faci? Nu mă mai enervez de mult. Văd partea plină a paharului – elevii pe care i-am instruit, pădurea exploatată sustenabil, lemn de calitate pentru industria de prelucrare și angajați care au venituri pentru familiile lor. Restul… e irelevant. Noi să fim sănătoși!”, spune Stoica.