Piața lemnului din Germania trece prin una dintre cele mai puternice creșteri de prețuri din ultimele decenii. Buștenii de molid și pin au ajuns la niveluri pe care puțini le credeau posibile. Proprietarii privați de păduri se grăbesc să valorifice momentul. Fabricile de cherestea, în schimb, simt cum marjele se subțiază. Iar cercetătorii silvici privesc dincolo de cifrele de azi: veniturile excepționale ar putea finanța, în sfârșit, transformarea pădurilor către o structură mai rezistentă la secetă, dăunători și furtuni.
La gaterul Rettenmeier din Wilburgstetten, Bavaria, camioanele cu bușteni sosesc non-stop. Linia de tăiere de 150 de metri prelucrează aproximativ 1.500 de metri cubi pe tură de opt ore. Tehnologia e la vârf – sortare automată, poziționare laser. Și totuși, cumpărătorii de materie primă vorbesc despre o piață din ce în ce mai greu de gestionat. Prețurile lemnului brut au atins maxime istorice. Costurile de transport au crescut odată cu motorina. Fabricile absorb creșteri pe care nu le pot transfera integral către clienți. Cheresteaua tăiată nu s-a scumpit în același ritm. Piețele de export, în special Statele Unite, rămân slabe din cauza dobânzilor ridicate la creditele ipotecare și a construcțiilor rezidențiale încetinite.
Situația e clară: piețele de bușteni sunt puternice, piețele de produse finite reflectă încă slăbiciunea sectorului construcțiilor. Industria cere, pe bună dreptate, mai multă cerere internă – în special prin construcții din lemn – decât simple optimizări de eficiență.
Câștiguri record pentru proprietari, dar și o invitație la reinvestire
Thomas Göttel, care administrează o pădure privată lângă Buch am Wald, în Bavaria, spune că prețurile din acest an depășesc orice a văzut până acum. Aproximativ 102 euro pe metru cub pentru buștenii de pin standard 2B l-au determinat să recolteze volume mai mari decât de obicei. Nu e un caz izolat. Mulți proprietari își cresc volumele cât timp prețurile stau aproape de maxime.
Datele Oficiului Federal de Statistică arată că prețurile lemnului brut au cunoscut mai multe salturi semnificative de la începutul anilor 2000. După un vârf în jurul lui 2015 și o corecție, piața a atins din nou niveluri istorice. Molidul rămâne ceva mai bine cotat, dar și pinul a câștigat substanțial.
Profesorul Hubert Röder, de la Universitatea Weihenstephan-Triesdorf, privește însă dincolo de profitul imediat. Veniturile de azi ar trebui să finanțeze adaptarea pădurilor la clima de mâine. Mari părți din Bavaria sunt încă dominate de monoculturi de molid și pin, plantate în condiții climatice diferite. Seceta, valurile de căldură și dăunătorii au schimbat fundamental riscul pe termen lung.
Röder pledează pentru regenerare naturală oriunde e posibil. Puietii care se stabilesc singuri au rădăcini deja adaptate solului local. Pădurile mixte, cu mai multe specii, rezistă mai bine la secetă, furtuni și insecte, păstrând totodată capacitatea de a produce cherestea. Göttel a adoptat deja această abordare: protejează brazii regenerați natural, mai toleranți la climă decât molizii, și păstrează stejarul tânăr care apare după ce fauna răspândește ghindele. Din experiența lui, regenerarea naturală dă păduri mai sănătoase decât plantările convenționale.
Gândacul de scoarță, construcțiile și securitatea pe termen lung
Puterea actuală a pieței a fost ajutată și de absența, temporară, a infestărilor masive cu gândac de scoarță în Bavaria. În ultimii doi-trei ani, sudul Germaniei a scăpat de inundația de lemn deteriorat care, în alte landuri, a crescut oferta și a apăsat prețurile. Primăvara uscată din acest an a creat însă condiții favorabile dăunătorului. Autoritățile monitorizează atent. Röder se așteaptă ca riscul să se deplaseze spre sud dacă vremea rămâne prielnică insectelor.
Dincolo de sănătatea pădurilor, profesorul subliniază rolul politicilor de construcții. Activitatea imobiliară rămâne scăzută din cauza dobânzilor. Stimularea locuințelor noi și a utilizării lemnului ar ajuta întregul lanț: fabricile ar avea cerere mai bună, proprietarii de păduri piețe mai stabile, iar resursele financiare pentru conversia pădurilor ar crește. În plus, lemnul în construcții stochează carbon pe termen lung și reduce dependența de materiale cu emisii ridicate.
Economia sortimentelor confirmă concentrarea profiturilor. Buștenii de cherestea aduc aproape toate veniturile semnificative. Lemnul de foc contribuie puțin, deși e un produs secundar inevitabil. În Bavaria, aproximativ 51% din lemnul recoltat merge la fabricile de cherestea, 37% la energie, 7% la industrie (celuloză, hârtie), restul la alte utilizări.
Finlanda: prețuri în creștere, volume încă sub medie
În iunie 2026, prețurile lemnului rotund din Finlanda au crescut la toate sortimentele. Cele mai accentuate majorări au fost la lemnul pentru celuloză – plus 5% față de mai, adică cel puțin un euro pe metru cub. Buștenii de molid au rămas cei mai valoroși la vânzările pe picior, ajungând aproape de 84 euro/m³. Pinul a urcat la peste 78 euro, mesteacănul peste 64 euro.
La lemnul de celuloză pe picior, molidul s-a apropiat de 26 euro, pinul și mesteacănul de 24 euro. La livrare, mesteacănul a depășit 44 euro, molidul 42, pinul aproximativ 40 euro.
Comerțul s-a intensificat față de mai – plus 11% la volumele vândute de proprietarii privați – dar iunie a rămas cu 17% sub media ultimilor cinci ani pentru aceeași lună. Pe primul semestru, volumele au fost cu 21% sub anul precedent și cu 18% sub media pe cinci ani. Molidul a rezistat mai bine decât pinul și mesteacănul.
UE investighează eludarea taxelor la placajul chinezesc
Comisia Europeană a deschis o anchetă formală privind presupusa eludare a taxelor antidumping asupra placajului din lemn de esență tare din China. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1840, publicat pe 24 iulie 2026, vine în urma unei plângeri a Consorțiului Greenwood.
Taxele definitive din 2025 (până la 86,8% pentru unii exportatori) se aplicau placajului cu cel puțin un strat exterior din specii tropicale sau ne-conifere. Unii exportatori ar fi adăugat straturi exterioare subțiri de lemn de esență moale sau bambus – uneori de doar 0,05 mm – pentru a schimba clasificarea vamală și a ocoli taxele, deși miezul și proprietățile rămân esențial aceleași.
Importurile de placaj standard au scăzut puternic, în timp ce cele de variantă modificată au crescut vertiginos (aproape 3.800% în unele estimări). Autoritățile vamale din toate statele membre trebuie să înregistreze importurile în cauză, deschizând calea unor taxe retroactive dacă eludarea se confirmă. Ancheta trebuie finalizată în aproximativ nouă luni.
Producători europeni, printre care PAGED Plywood, au salutat mișcarea, considerând că măsurile antidumping funcționează doar dacă nu pot fi ocolite prin modificări superficiale.
Industria peleților din UE începe să se redreseze
După trei ani grei, producția de peleți din lemn a UE-27 este estimată la 19,8 milioane de tone pentru 2025 – o creștere modestă față de 2024, încă sub vârful din 2022. Germania rămâne liderul european, cu aproximativ 4 milioane de tone în 2025, produsă în circa 60 de unități. Peste 90% din peleții germani provin din reziduuri ale industriei lemnului.
Franța, Austria, Letonia, Polonia și alte state arată evoluții mixte. Tema comună rămâne concurența pentru o rezervă limitată de biomasă – rumeguș și reziduuri de gater. Cererea de încălzire rezidențială crește, iar 2026 se profilează mai puternic, dar producția riscă să rămână în urmă față de consum.
Ce rămâne după boom
Creșterea actuală a prețurilor lemnului din Germania – și mișcările corelate din Finlanda, pe piața placajului și a peleților – nu e doar un alt ciclu de materie primă. Ea scoate la iveală decalajul dintre veniturile forestiere sănătoase și marjele tensionate din prelucrare. Și subliniază, încă o dată, nevoia de a adapta pădurile la o climă care nu mai așteaptă.
Dacă prețurile excepționale de azi vor rămâne un câștig temporar sau vor deveni temelia unui sector forestier mai rezistent depinde, în mare măsură, de modul în care aceste venituri vor fi investite în următorii ani. Regenerarea naturală, diversificarea speciilor, stimularea construcțiilor din lemn și apărarea loială a pieței europene nu sunt opțiuni abstracte. Sunt alegeri concrete, care se văd deja, aici și acum, în pădurile din Bavaria, în statisticile finlandeze și în deciziile de la Bruxelles.
