Primăria comunei Nucșoara a demarat, alături de Fundația Conservation Carpathia, un proiect menit să dezvolte comunitatea și să o includă în circuitul turistic. Este vorba despre „Pădurea Poveștilor Nemuritoare”, o inițiativă ce are ca scop protejarea unora dintre cei mai vârstnici și spectaculoși fagi ai Europei. Proiectul constă în adopția unui fag, contra sumei de 700 de lei, bani cu care comunitatea din Nucșoara se va îngriji de protejarea arborilor seculari și a acestei zone naturale pentru generațiile viitoare.
Oricine poate să adopte un fag secular, alegându-l din harta zonei sau căutând după un număr preferat. Toate detaliile sunt pe site-ul proiectului.
„Dacă dorești ca fagul tău să-ți spună povestea, scrie-o în 200 de cuvinte în formularul dedicat. Povestea va fi editată, înregistrată audio, și plasată pe o plăcuță cu cod QR pe arborele ales de tine, în termen de o lună. Proiectul permite să adopți un fag și fără să-ți lași o poveste”, se precizează pe site.
Ce se întâmplă cu donațiile pentru arbori?
Primăria Nucșoara gestionează toate donațiile care vor fi colectate prin intermediul acestui proiect de conservare a fagilor seculari.
Donatorii pot adopta un fag contra sumei de 700 de lei pentru o perioadă de 7 ani.
Donațiile colectate vor fi utilizate pentru:
- Protejarea arborilor seculari și a acestei zone naturale pentru generațiile viitoare.
- Dezvoltarea facilităților turistice prin amenajarea unei infrastructuri minime de vizitare precum indicatoare, poteci, zone de liniște și de observare.
- Întreținerea permanentă a ariilor cu fagi seculari prin activități specifice precum curățarea zonei pentru asigurarea condițiilor de siguranță în timpul vizitării, menținerea pășunatului sustenabil, întreținerea infrastructurii existente și viitoare precum drumuri de acces, poteci, marcajele arborilor, indicatoare, zone de liniște și relaxare.
De ce trebuie protejați arborii de la Nucșoara?
Conform analizelor de până acum, Nucșoara este zona cu cea mai mare concentrație de fagi seculari solitari presărați pe pășuni împădurite din România. La ora actuală, numărul lor total este depășește 5000 de arbori, din care, până acum, inițiatorii proiectului au înregistrat 2544 de arbori, majoritatea fagi (Fagus sylvatica).
„Această concentrație mare de fagi seculari solitari este unică nu doar în România, dar și la nivel european, probabil chiar la la nivel global. Proiectul nostru asigură conservarea acestor arbori și recunoașterea lor la nivel local, național și internațional”, mai explică Primăria Nucșoara.
Legătură dintre om și natură
„Am descoperit fagii seculari de pe aria comunei Nucșoara în cel mai dificil moment al vieții mele. Deși sunt localnic și cunosc zona și am trecut de nenumărate ori pe lângă aceste pajiști, n-am stat niciodată să privesc cu atenție valoarea și frumusețea pe care o au. Întâlnirea mi-a redat speranța și sănătatea, m-a făcut să simt legătura dintre om și natură, dărnicia și toleranța ei, dându-mi sens vieții. Acela a fost momentul în care am spus că despre acești fagi trebuie să afle mai multă lume, că ei trebuie protejați, trebuie să rămână aici. Sunt onorat să lansez „Pădurea cu Povești Nemuritoare” și sper că atât oamenii din Comuna Nucșoara, cât și oaspeții noștri să înțeleagă și să contribuie la eforturile noastre de a păstra și de a da mai departe ceea ce natura ne-a oferit cu atât de multă dărnicie”, a spus Ion Cojocaru, primarul comunei Nucșoara.
Comuna Nucșoara este atestată documentar în 1547, anul în care a fost menționată într-un document de împroprietărire emis de domnitorul Mircea Ciobanul.
Satul datează, însă, din vremea lui Basarab I, cel care numise aici o ceată de oșteni să păzească și vămuiască singura cale de legătură cu Transilvania pe unde se putea trece cu caii și cu mărfurile, peste Munții Făgăraș. Ceata de oșteni este împroprietărită cu terenurile din jur și se oganizează într-o obște de moșneni sau țărani liberi.
Comuna se află la marginea nordică a județului Argeș, la limita cu județul Brașov, pe cursul superior al Râului Doamnei, în Munții Făgăraș, în depresiunea subcarpatică Brădet-Nucșoara, în zona de contact a Munților Iezer cu Muscelele Argeșului.
Nucșoara, satul martir al rezistenței anticomuniste
Una dintre cele mai importante grupări de rezistenţă anticomunistă din România, „Haiducii Muscelului“, a fost la Nucșoara. Condusă de locotenentul Toma Arnăuțoiu și Colonelul Gheorghe Arsenescu, gruparea a avut cea mai îndelungată activitate, dar și cei mai mulți condamnați la moarte (16 oameni) și 93 condamnați la ani grei de detenție.
În primăvara anului 1949 au racolat și alți adepți din Nucșoara, Corbi, Domnești, Pietroșani, Câmpulung, care au depus jurământ de credință în casa lui Gheorghe si a Elisabetei Rizea, vecini si prieteni cu familia Arnăuțoiu.
Grupul constituit a început să fie urmărit și 16 oameni s-au retras în munți, unde își organizaseră adăpost. Susținătorii din sat îi alimentau si le ofereau informații prin intermediul Elisabetei Rizea si a Marinei Chirca, principalii oameni de legătură.
La „Haiducii Muscelului” sau ,,Partizanii Libertății” au aderat ofițeri, preoți, învățători, studenți și țărani. Au jurat pe Biblie și pe armă: credință față țară, față de Regele Mihai, față de conducătorii mișcării, pentru alungarea comuniștilor și a rușilor.
Despre Fundația Conservation Carpathia
Fundația Conservation Carpathia este cel mai mare proiect de conservare a naturii din Europa, care contribuie la refacerea ecosistemelor naturale din Munții Carpați, în beneficiul biodiversității și a comunităților locale. Deține 27.000 de hectare de păduri și pășuni alpine în sud-estul Carpaților Meridionali, pe care le-a achiziționat în scop de conservare.
Fundația contribuie la bunăstarea comunităților din vecinătatea pădurilor protejate prin proiecte sociale, de educație și de dezvoltare de afaceri verzi, iar viziunea pe termen lung este crearea Parcului Național Munții Făgăraș.
Barbara și Christoph Promberger conduc Fundația Conservation Carpathia. Potrivit site-ului andreearosca.ro, ei au venit în România la începutul anilor 90, pe urmele ultimelor populații de lupi din Europa. Sunt amândoi biologi, oameni născuți și crescuți în preajma naturii sălbatice, în teritorii unde natura e bogată, dar oamenii sunt săraci. Christoph e născut în Bavaria, la granița cu Cehia, într-un sat la capăt de drum care, acum 50 de ani, a devenit un parc național ce a transformat, prin turism și economie sustenabilă, comunitatea locală. Barbara este născută în Austria.
Ei au investit aproape 100 de milioane de euro în pădurile din România doar pentru a le reda sălbăticiei. Lucrează cu mai multe organizații și voluntari pentru a crea modele de economie sustenabilă pentru comunitățile din zonă. Au o echipă de 100 de oameni, inclusiv propriul Ocol Silvic, și un buget anual de 15 milioane de euro.
Detalii: arboricupovesti.ro
Foto: Dan Mirlea
