George Mierliță, noul director general al Regiei Naționale Romsilva, a fost prezentat astăzi, într-o conferință de presă organizată la sediul RNP, de ministrul Mediului, Tanczos Barna.

Mierliță a enumerat prioritățile sale în fruntea regiei: „Aș începe cu câteva provocări, începând cu această țintă prevăzută în Codul Silvic de a realiza, începând cu 1 ianuarie 2023 acel procent de 50% din masa lemnoasă recoltată din fondul forestier național proprietate publică a statului ca lemn fasonat. La această dată nu s-au cumulat cifrele pentru anul 2021, suntem undeva la 32 – 33 % din masa lemnoasă recoltată care este valorificată ca masa lemnoasă fasonată. Ne propunem ca țintă pentru 2022 un 43 – 45 %. În acest sens, vom încerca să creăm infrastructura. Prima problemă o constituie accesibilizarea. Dacă punem România alături de celelalte state în ceea ce privește indicele de densitate a drumurilor forestiere, suntem undeva la 6 metri pe hectar, iar Germania e undeva la 40 de metri pe hectar. Deci suntem departe. Avem fondurile necesare pentru a crește acest procent pentru a ne apropia de 10 metri pe hectar.

Vom încerca să înființăm și depozite forestiere atât temporare, cât și permanente în special pentru lemnul de foc, astfel încât accesul în fondul forestier să fie făcut doar de agenți economici atestați sau de formațiile proprii ale regiei. Voii căuta o soluție pentru a apropia lemnul de consumator, astfel încît să facem livrare directă.

Voi încerca să îndeplinesc țintele de reformă din PNRR, în care Romsilva va avea un rol activ – împăduriri, corectarea torenților, pepiniere”.

Scădere semnificativă a tăierilor neautorizate

Mierliță a mai spus că își propune să rezolve măcar parțial problema tăierilor ilegale.

„Sper și îmi propun să reducem cât mai mult tăierile neautorizate în fondul forestier. După cum cred că ați văzut în toate statisticile pentru anul 2021 avem o scădere semnificativă a acestora. Cred că aceste scăderi se datorează în principal sistemului SUMAL 2.0., dar și sancționării faptelor de tăiere prin lege”.

Fostul director al regiei, Teodor Țigam prezent de asemenea la conferința de presă, a precizat că în ultimii 5 ani, volumul tăierilor ilegale din pădurile Romsilva a fost de aproximativ 37.000 de metri cubi.

Teodor Țigan: „Toată lumea se pricepe la pădure și la fotbal”

Teodor Țigan a punctat realizările mandatului său, enumerând atât profitul Romsilva, cât și licitațiile electronice, inclusiv cele pentru fructe de pădure.

„Am mai avut și sincope, așa e la început. Încet-încet le vom pune la punct. În 2 luni treburile vor fi bine realizate, vom elimina foarte multe răutăți în ce privește administrarea pădurilor de stat. Că mai nou toată lumea se pricepe la pădure, ca la fotbal”.

Ministrul Tanczos Barna i-a mulțumit lui Teodor Țigan pentru activitatea sa în fruntea regiei și i-a urat succes lui George Mierliță, „un om din sistem”. Așa cum se știe, noul șef al RNP este inginer silvic și a lucrat la Direcția Silvică Vâlcea.

În altă ordine de idei, ministrul a reamintit că președintele a promulgat legea pe care a inițiat-o alături de sindicatele din silvicultură prin care orice atac, orice abuz asupra personalului silvic va fi considerat ultraj și va fi pedepsit mult mai drastic. În urma acestei modificări a Codului penal, abuzurile împotriva pădurarilor se vor pedepsi cu 5 ani de închisoare, tentativa de omor cu 8 ani, iar dacă are loc o tragedie și se ajunge la omor calificat, pedeapsa poate ajunge la 15 ani. În 2020 au avut loc 17 agresiuni împotriva personalului silvic, iar în 2021 – 33 de agresiuni, din care 12 cu spitalizare.

Tanczos Barna a subliniat și el problema lemnului fasonat: „Dacă vorbim de noile provocări pe 2022, cea mai importantă este creșterea cantității de masa lemnoasă care se vinde la licitații sub formă de lemn fasonat. Va trebui să reducem masa vândută pe picior. Este o obligație și mă aștept ca această obligație să fie îndeplinită de noua conducere”, a mai spus ministrul.

Ocoale fără păduri, dar cu personal supradimensionat

Tanczos Barna a vorbit și despre problema disponibilizărilor din Romsilva. În jur de 420 de salariați vor trebui să părăsească regia.

„Reorganizarea Romsilva e o altă provocare. A fost începută de fostul director. Suntem în contact cu sindicatele. Cred că eficientizarea Romsilva e o prioritate. Acolo unde nu se justifică economic menținerea acestor persoane, se vor face disponibilizări. Contractul colectiv de muncă prevede salarii compensatorii.

Reforma administrativă înseamnă practic regradarea ocoalelor silvice. Sunt unități ale Romsilva care nu își desfășoară activitatea eficient. Sunt utilaje fără încărcare, sunt ocoale sau cantoane unde suprafețele în administrare sau în pază sunt mici și nu se justifică personal TESA la fel de mare ca în județele cu suprafețe duble sau triple. Este un proces pregătit minuțios de conducerea Romsilva și consiliul de administrație”, a precizat ministrul Mediului.

Parcul Domogled Valea Cernei: protecție crescută cu 75%

O altă temă a conferinței de presă a fost legată de suprafețele de strictă protecție.

„Avem o asumare în programul de guvernare de creștere cu 75 % : trebuie să începem să creștem suprafețele de strictă protecție în parcurile naturale. Avem un termen asumat – 2024 – și trebuie să ne apucăm efectiv de lucru. Am ales parcul cu care vom începe în 2022. Planul de management este în curs de refacere acolo și este un moment prielnic. Este vorba de Domogled Valea Cernei. Este un proces complex. Trebuie să avem o dezbatere publică. Acum este 48% protecție strictă”.

 „Nu poate nimeni să stea cu frigul în casă și cu soba fără foc”

Tanczos Barna a vorbit și despre problema lemnului de foc. „Trebuie să știe toată lumea: România este și rămâneîn continuare o țară unde lemnul de foc, în zona rurală, va fi principala sursă de energie termică.  Lemnul de foc nu poate fi și nu va fi eliminat de azi pe mâine din balanța energetică. Va trebui să depunem eforturi pentru a asigura lemn de foc la prețuri rezonabile cetățenilor acolo unde RNP are păduri în administrare și nu numai. Altfel obligăm comunitatea locală să găsească soluții locale. Dacă se poate în condiții legale, dacă nu, vor recurge la soluții ilegale. Pentru că nu poate să aibă nimeni pretenția, nici de la București, nici de la Bruxelles, nici din altă parte ca omul din comunitatea locală să stea cu frigul în casă și cu soba fără foc”, a conchis Tanczos Barna.