Comunitatea universitară din domeniul silvic deplânge, în aceste zile, plecarea dintre noi a respectatului profesor Radu Leontie Cenușă. Creator de școală, cercetător respectat, profesor îndrăgit și coleg apreciat, domnul Cenușă ne-a părăsit luni, 22 ianuarie 2024, la vârsta de 73 de ani. Era suferind de ani buni, dar nu boala l-a răpit dintre noi, ci un accident: ambulanța în care se afla a fost lovită de o mașină, iar traumatismele provocate de impact i-au fost fatale domnului profesor.

Carieră începută la Ocolul Silvic Moldovița

Radu Leontie Cenușă s-a născut pe 21 iunie 1951 în localitatea Vatra Moldoviței. Viața sa a fost legată fundamental de pădure încă din fragedă copilărie, aceasta fiind aproape de casa natală, peste râul Moldovița. A urmat cursurile Liceului Silvic de la Câmpulung Moldovenesc  între 1966 și 1971, iar apoi ale Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov.

A urmat în anul 1984 o specializare pe tema regenerărilor naturale la Universitatea din Freiburg, Germania, iar ulterior, în anul 1993 a obținut titlul de doctor în ecologie forestieră, la Academia de Științe Agricole Silvice, cu teza  Cercetări asupra structurii, volumului ecosistemic și succesiunii ecosistemelor forestiere de limită din Carpații nordici (Călimani și Giumalău). 

Activitatea profesională și-a început-o în anul 1976 la Ocolul Silvic Moldovița, un an mai târziu fiind atras în colectivul de cercetare al Stațiunii Câmpulung Moldovenesc din cadrul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice.

Activitatea  didactică  la  Facultatea  de  Silvicultură din Suceava a început-o în toamna anului 1993, disciplinele predate de-a lungul timpului fiind Meteorologie-Climatologie, Silvicultură, Dinamica ecosistemelor și Metodologia cercetării științifice în silvicultură.

A fost decan al Facultății de Silvicultură între anii 2004 și 2008. Pe 25 iunie 2021, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava i-a acordat titlul de PROFESOR EMERITUS.

Motivele pentru care a primit această distincție sunt numeroase, după cum amintește, într-un articol, decanul Facultății de Silvicultură de la Suceava, Ciprian Palaghianu.

Iată două dintre ele:

• Pentru rolul de creator de școală forestieră. Nu doar implicarea pe care a avut-o alături de domnii Radu Ichim, Nicolae Geambașu sau Ion Barbu în susținerea ideii de reînființare a Facultății de Silvicultură în Bucovina, ci și rolul în consolidarea colectivului și instruirea promoțiilor de silvicultori în spiritul respectului față de pădure;
• Pentru generoasa carieră didactică și științifică, activitatea sa de cercetare cuprinzând un număr impresionant de proiecte, cărți, articole sau comunicări recunoscute și  apreciate de comunitatea științifică forestieră. Cursurile domniei sale erau demonstrații de elocvență și energie, iar discursul său cultivat, deși rațional, împărtășea adesea emoția descoperirii pădurii.

O scurtă  sinteză  a  activității  științifice  a domniei sale ne arată un volum impresionant de peste 160 de lucrări științifice elaborate:

• autor sau coautor a 12 volume, monografii și broșuri dintre care 4 publicate în limbi străine;
• peste 90 de articole publicate in reviste de specialitate și comunicări stiintifice;
• a coordonat sau participat la peste 60 de proiecte de cercetare, din care 5 internaționale;
• autorul  unui  brevet  de  invenție  1989  – ”Adaptarea  testului  Pfeiffer  (cromatografie specifică) la regenerarea pădurii”.

Ca o recunoaștere a activității sale a fost răsplătit cu diverse premii, dintre ele remarcându-se:

• Premiul  „Leopold  Pfeil”  al  Fundației Freiherr von Stein, Hamburg, în 1984;
• Premiul „Traian Săvulescu” al Academiei Române, în 1990;
• Premiul „Progresul Silvic”, în 1992;
• Cetățean de onoare al localităților Vatra Moldoviței, 2009, și Vama, 2012.

„O fire curioasă, ce l-a împins de fiecare dată dincolo de apa liniștită a cunoașterii confortabile”

Profesorul Marian Drăgoi de la USV a colaborat cel mai îndeaproape cu prof. Cenușă. Mai ales la prestigioasa revistă „Bucovina forestieră”. De altfel, în următorul număr vom putea citi un articol In Memoriam, dedicat domnului profesor. Din acel articol redăm și noi un fragment, prin amabilitatea domnului Drăgoi:

„Profesorul Cenuță vine dintr-o familie de lucrători la pădure, a căror principală ocupație era extragerea potasei din cenușa de fag. Potasa era o materie primă esențială pentru producerea sticlei, în vechiul Imperiu Austro-Ungar. Austriecii au înlocuit pădurea de fag – ce era specie majoritară în Bucovina – cu molidul, câștigand dublu: și materie primă pentru potasă, și lemn de lucru mai bun, după înlocuirea pădurii naturale.

A absolvit Facultatea de Silvicultură din Brașov și a fost unul dintre reprezentanții și conducătorii de frunte ai stațiunii ICAS de la Câmpulung Moldovenesc. Care a fost și a rămas o mică Eleveție în peisajul științelor silvice. Asta grație unui om ce a sfințit nu doar locul, ci și timpurile ce i-au urmat (prof. Radu Ichim). Apoi a venit – cu greu, recunoaștem – la Facultatea de la Suceava, căreia i s-a dedicat până la sfârșitul vieții.

Viața profesională i-a fost frumoasă, pentru că a trăit în preajma unor mari personalități, pe care profesioniștii adevărați nu au voie să-i uite: dr. Ioan Catrina (ce i-a fost îndurmător de doctorat) și prof. Petru Ciobanu (ce i-a fost mentor profesional). La facultatea din Suceava a predate, pe lângă cursul de Silvicultură, și o serie de cursuri privind dinamica ecosistemelor forestiere.

A fost o fire curioasă ce l-a împins de fiecare dată dincolo de apa liniștită a cunoașterii confortabile. Dovadă că, în ultimul număr din Bucovina Forestieră  a publicat un articol despre teoria fractalilor aplicată în dinamica pădurilor. L-a obsedat această teorie de îndată ce a aflat de ea. Îmi amintesc cât de fericit era cînd descoperise cartea lui Mandelbrot. Vorbind despre acest ultim articol, a avut o premoniție: „Îl las ca pe un capăt de funie, care îi va atrage pe alții”…

Ciprian Dumitru Muscă: „Îi mulțumim!”

Președintele Asociației Forestierilor din România, Ciprian Dumitru Muscă, a fost student al profesorului Cenușă și doctorand al acestuia. I-a purtat mereu un deosebit respect și, la aflarea veștii că s-a stins, a transmis un mesaj emoținant:

„Cunoașterea are o valoare deosebită pentru evoluția societății, însă puterea cunoașterii este multiplicată prin valoarea celui care are darul de a o transmite mai departe societății. Cunoașterea transmisă de profesorul emerit Radu Leontie Cenușă are valoare unică și o importanță deosebită pentru silvicultura românească.

Transmit acest mesaj în calitate de reprezentant al sectorului forestier, dar și în calitate de elev și doctorand al domnului profesor.

În calitate de reprezentant al sectorului forestier, îi mulțumim pentru că a susținut și a pledat pentru pădure și resursa de lemn ca fiind vitale.

În calitate de elev, sunt și voi rămâne un discipol al domnului profesor, pentru că nu voi înceta să învăț din exemplul, experiența, perseverența, bunătatea, corectitudinea și învățătura de înaltă calitate prin care acesta a contribuit la dezvoltarea silviculturii românești.

Dumnezeu să vă ierte, domnule profesor!”