Ministerul Cercetării a aprobat finanțarea de 450.000 de lei pentru un proiect ce va explora capacitatea de adaptare și vulnerabilitatea la schimbări climatice a pădurilor de fag și stejar, prin tehnici avansate de dendroecologie. Echipa care a câștigat proiectul este cea a Laboratorului de Biometrie Forestieră din Facultatea de Silvicultură Suceava, Universitatea „Ștefan cel Mare”.
„Începand cu data de 2 iunie 2022, timp de 24 de luni desfășurăm un nou proiect de cercetare, finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) în cadrul programului Tinere Echipe.
Proiectul „Explorarea capacității de adaptare și a vulnerabilității la schimbări climatice a pădurilor de fag și stejar prin tehnici avansate de dendroecologie” – FaStClim – TE 114/2022 va răspunde la cele mai actuale probleme ecologice: Există diferențe de creștere între specii și reacții diferite ale arborilor la evenimente climatice extreme? Care sunt principalii parametri biometrici sau anatomici care ar putea influența rezistența arborilor la secete prelungite? Cum vor răspunde pădurile la schimbările climatice viitoare și care sunt practicile necesare pentru o gestionare durabilă a pădurilor care să permită atenuarea efectelor negative ale schimbărilor climatice? Prezenta propunere va avea la bază o rețea dendrocronologica completă și integrată, în Estul României și Republica Moldova, cu referire la cele mai răspândite specii: fagul și stejarul. După evaluarea stării actuale a principalelor paduri de fag si stejar, a performanței creșterii și a interacțiunii dintre creștere și climat, pasul următor va fi stabilirea vulnerabilitatii acestora. Acest lucru va fi realizat printr-o abordare interdisciplinară, ce presupune îmbinarea tehnicilor de dendrocronologie, dendroecologie și anatomie a lemnului. Toate aceste date vor dezvălui indicii despre efectele schimbărilor climatice prezente și viitoare, deschizând o nouă direcție de cercetare către științele mediului în Europa de Est”, se explică în comunicatul emis de Laboratorul de Biometrie Forestieră.
Contactat de forestmania.ro, coordoantorul echipei de cercetare, Cătălin Roibu, a declarat că avem în față un scenariu optimist și unul pesimist.
„Prin acest proiect noi vom simula, practic, creșterea fagului și stejarului în următoarea sută de ani, prin tehnici de inteligență artificială. Pe baza lor vom identifica zonele în care fagul și stejarul au probleme de creștere și urmărim să vedem dacă se va modifica arealul celor două specii. Dacă se restrânge. Noi presupunem că se va restrânge, pentru că sunt sensibile la schimbările climatice.
Avem un scenariu optimist prin care cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă rămâne ca acum. Și avem scenariul pesimist, cu creștere accentuate a temperaturii, a concentrației de dioxid de carbon, cu evenimente meteo extreme. Acești factori au efecte asupra celor două specii. Practic, dacă ne vom afla în fața acestui scenariu pesimist, peste 100 de ani nu vom mai avea aceste două specii. Dar nu știm ce va fi peste 100 de ani, de aceea cercetăm. Ne vom axa pe zona de est, mai exact din Carpați până în Nistru”, ne-a explicat Cătălin Roibu.
Echipa este formată în acest moment din cinci specialiști ai Laboratorului iar până pe 15 iunie vor adăuga încă un cercetător, un masterand al Facultății de Silvicultură din Suceava.
