Proiect-pilot al Ministerului Mediului: Rărituri fără ciocan de marcat, cu accent pe arborii de viitor

Ministerul Mediului va implementa, în 2023, un proiect-pilot pe câteva suprafețe de fond forestier unde lucrările de rărituri se vor realiza mult mai simplu decât în prezent. Concret, se va renunța la ciocanul de marcat. Ar fi pentru prima dată când se va proceda și la noi ca în alte state europene: se va lucra cu cantități de masă lemnoasă estimate, care se vor regla ulterior, la măsurarea din platforma primară, astfel încât să se poată realiza conexiunea cu SUMAL 2.0.

Cel care se ocupă de implementarea programului este consilierul pe probleme de păduri al ministrului, inginerul silvic Levente Porzsolt.

„Vom ține cont, în acest proiect, de câteva lucruri importante. Primul sunt arborii de viitor. Al doilea, starea pădurii după activitatea de exploatare. Ne interesează un anumit număr de fire care să rămână în acel arboret, așa se va pune accentul. Vor fi câteva suprafețe destinate acestui program, încă nu am stabilit care. Interes există, cu certitudine. Totul se va derula în transparență totală, cu camere video și monitorizare. Sunt vizate lucrările de rărituri, pe o estimare inițială rezultată din amenajamentul silvic. Noi trebuie să urmărim ce rămâne în pădure, acesta este principiul. Acum, urmărim cioatele. Este foarte multă muncă degeaba… Arborii de viitor vor fi marcați cu vopsea, cu un inel-roată în jurul trunchiului, ca să îl văd din orice parte mă uit. Vom avea în acest program și suport din partea facultăților de Silvicultură și sper să fie interesați cei din ocoale de regim și din Romsilva”, a declarat Levente Porzsolt pentru forestmania.ro.

Proiectul Ghimeș-Făget

Nu e prima dată când se discută despre renunțarea la ciocanul de marcat. A mai existat un proiect derulat la Ocolul Silvic de Regim Ghimeș – Făget, inițiat de ing. Gabriel S. Oltean. El a făcut, astă-primăvară, o demonstrație prin care marca a fost înlocuită cu un sistem de cuie Rfid și cu un cititor.

„Multiplele dezavantaje alte sistemului actual de marcat arbori în vederea exploatării a generat necesitatea identificării unei metode moderne care să pună în valoare ultimele evoluții ale tehnologiei.

Sistemul actual de marcare presupune utilizarea unui dispozitiv special de marcare (ciocan) care are un indicativ ce se ștanțează pe arborii care urmează a fi exploatați. Amprenta acestui indicativ este greu de descifrat, poate fi foarte ușor de imitat prin utilizarea unor ciocane falsificate sau simple bucșe, sau poate fi utilizat cu încălcarea prevederilor legale.

Unul dintre avantajele folosirii de cuie RFID este realizarea legăturii dintre cioată și arborele marcat chiar și după tăierea acestuia. În carnetul de inventar, în dreptul fiecărui arbore marcat a fost înscris codul unic al cuiului RFID introdus, astfel că prin citirea acestuia se poate ajunge la numărul de inventar al arborelui, chiar și dacă acesta a fost tăiat. Această posibilitate poate reduce pericolul subdimensionării diametrului la măsurare”, a explicat, la acea dată, Gabriel S. Oltean.

Tot umblu după cioate

„Va trebui să trecem la silvicultura arborelui de viitor. Arborele de viitor să îl marchezi, să îl identifici, să îl protejezi, astfel încât, în momentul în care îl recoltezi, va genera material lemnos de calitate dar și material genetic de calitate”, spunea, într-un interviu pentru forestmania.ro, și dr. Laura Bouriaud, de la Facultatea de Silvicultură Suceava. 

„Legalitatea actului de gestionare este dată de o marcă pe o cioată, da? Ei, marca aceea este pe un material care se degradează, ea însăși se degradează și după doi-trei ani tot umblu după cioate. Și mă tot învârt în jurul unei cioate să caut culoarea, să caut indicativul, să caut urma. Este pur și simplu pierdere de vreme.

Nu vă dați seama cât este de costisitor – în timp și bani – să tot cauți cioate prin pădure.Trebuie să găsesc un mijloc mai expeditiv. Putem apela la tehnologii moderne, aceste etichete de tip QR code, care sunt și pe haine (cuie Rfid). Un suport pe care e inclusă informația, toată trasabilitatea și care poate fi citită cu un cititor special, si atunci am certitudinea că cioata a fost exploatată legal. Asta dacă tot dorim să menținem marcarea, măcar să o aducem al un nivel tehnologic demn de secolul nostru”.

Model european

Levente Porzsolt spune că programul ce se va derula anul viitor nu presupune nici cuie RFID, nici alte tehnologii.

„Ne dorim să fie transparență în gestionarea masei lemnoase. Ținem cont de amenajament, protejăm arborii de viitor, avem grijă de ceea ce rămâne în pădure, iar pentru restul avem măsuri de control. Cam acesta e proiectul. Vom avea camere video în platforma primară, ca să satifacem şi exigența societății civile. Eu personal am încredere în personalul silvic și aș avea curaj să las personalul silvic să-şi facă treaba, ei fac o muncă profesional corectă și cred că nimeni nu şi-ar permite o ilegalitate într-un proiect pilot, mai ales în colaborare cu mediul academic.

Ceea ce vrem noi prin acest program există în multe state europene. În Finlanda nici nu se face măcar o estimare inițială, ei plătesc cantitatea măsurată la platforma primară. La noi… mai durează un pic. Odată plecat din platformă, lemnul va fi urmărit prin SUMAL 2.0, avem sistem de trasabilitate”, a subliniat Levente Porzsolt.