Angajați din direcțiile silvice din cadrul Romsilva din toată țara au protestat ieri în fața Guvernului. Motivul: proiectul de lege privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice prin care toate activităţile comerciale ale regiilor autonome vor fi organizate în societăţi pe acţiuni sau societăţi cu răspundere limitată.

„Una dintre întreprinderile publice vizate în mod direct de această lege este Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, care administrează, în prezent, o suprafaţă de 3,1 milioane de hectare de păduri, pe care statul român încă le mai are în proprietate”, susţin sindicaliştii. În viziunea protestatarilor, prin această modificare legislativă, pădurile României sunt „în pericol” de a fi administrate şi exploatate de societăţi pe acţiuni sau de SRL-uri.

„Activităţile economice vor fi transformate în societăţi pe acţiuni, în societăţi pe răspundere limitată, iar Statul Român la un moment dat va vinde aceste acţiuni şi practic vom ajunge la situaţii în care pădurile ţării vor fi administrate, exploatate de către societăţi comerciale, de către SRL-uri şi vor fi cel mai probabil înstrăinate către grupuri de interese care îşi vor permite să cumpere pachete majoritare la aceste societăţi.

Este un act extraordinar, este un act de sabotaj la adresa pădurilor României. Statul Român mai deţine patrimoniu doar 46% din întreaga suprafaţă de fond forestier existentă la nivel naţional, circa 3,1 milioane de hectare, iar aceast proiect de lege pus pe repede înainte şi promovat de către Guvernul României are drept motivare o negociere în PNRR-ul şi nişte recomandări făcute de OCDE”, mai spun protestatarii reprezentați de liderul Federației Silva, Silviu Geană.

După cum se știe, însă, din cele 19 milioane de metri cubi de masă lemnoasă exploatată anual în România, 9 milioane se recoltează din pădurile proprietate a statului și administrate de RNP Romsilva. Din aceste 9 milioane de metri cubi, doar 2 milioane de metri cubi sunt exploatate cu formațiunile proprii ale RNP, restul fiind exploatate de SRL-uri. Banii încasați din exploatarea lemnului ajung în bugetul Romsilva și din ei sunt plătite salariile celor care au protestat contra SRL-urilor. De altfel, în scurt timp regia va începe licitațiile pentru prestări servicii exploatare pe 2023…

Regia Națională a Pădurilor a obținut, în anul 2022, venituri de 3,3 miliarde de lei, în creștere cu 17,9% față de bugetul de venituri și cheltuieli aprobat pentru anul în curs. O creștere s-a înregistrat și la cifra de afaceri, aceasta fiind de 3 miliarde de lei la finalul anului, cu 20% peste indicatorii stabiliți.

Angajații Romsilva au afișat pancarte cu mesaje referitoare la „înstrăinarea” pădurilor României.

„Guvernul României nu are un mandat democratic pentru privatizarea pădurilor țării, iar Parlamentul României trebuie să apere proprietatea publică și interesul național”, se arată în comunicatul Confederației Meridian.

Protestul de ieri a încercat să inducă ideea că prin separarea activității de administrare de cea de exploatare se dorește „vânzarea” pădurilor României. O idee similară cu propaganda politică, motiv pentru care unele voci susțin că liderii sindicali își pregătesc campania electorală pentru Parlament, în buna tradiție a multor lideri sindicali din România care au făcut acest pas.

Dar ideea acestei separări nu este nouă: mai mulți specialiști cer de ani buni ca silvicultorii să se ocupe doar de îngrijirea și paza arboretelor, nu și de partea de exploatare și vânzare a masei lemnoase, pe principiul că nu poți fi și arbitru, și jucător în același timp.

Reorganizarea RNP, în lucru

Prin PNRR România și-a asumat și reorganizarea regiei Romsilva. Deja există mai multe grupuri de lucru care creionează viitoarea structură a regiei. Se dorește eficientizarea activității acesteia, în condițiile în care este un adevărat „mamut”, cu aproximativ 15.000 de salariați. Există direcții silvice cu fond forestier mic, dar care au o schemă de personal similară cu o structură ce gestionează suprafețe uriașe. S-a pus problema ca acele direcții să fie desființate. Acest aspect, plus reașezarea pe componenta exploatare / administrare le apare multora ca semn de șomaj. Chiar dacă protestează constant față de condițiile de lucru, lipsa dotărilor, riscul meseriei, salariile mici și multe alte nemulțumiri.

Tot prin reorganizare se vor implementa o serie de procese noi, unul dintre acestea fiind „Revizuirea procedurilor de recrutare și evaluare a personalului pentru creșterea profesionalismului și promovarea meritocrației sistemice”. „Este un sistem greoi, cu zeci de mii de angajați, care se opune schimbării, că așa se opun sistemele. Cu siguranță, orice schimbare generează din start o reacție de protejare a status quo-ului actual. Este și normal, este uman, oricine este scos din zona de confort încearcă să protejeze un sistem împământenit și care funcționează așa cum funcționează”, declara ministrul pe 7 decembrie, la Comisia de Mediu din Camera Deputaților.

Ministrul Mediului: „Dacă vorbim despre jaf și furt din pădure, responsabili pentru pază cine sunt?”

Ministrul Tánczos Barna spune că silvicultorii care au protestat au fost victimele unei dezinformări și că pădurile nu se pot vinde. Nu a uitat să sublinieze și faptul că cei care vorbesc de jaf sunt chiar cei care păzesc pădurea.

„N-am auzit niciodată aberație mai mare, nici nu cred că a spus cineva așa ceva. Cel puțin sper. Pentru că toată lumea care se ocupă de păduri știe că sunt în proprietatea publică a statului și nu se pot vinde. Nu cred că ar fi spus cineva așa ceva, pentru că ar fi însemnat să nu cunoască sindicaliștii legea.

Regia Autonomă sau o companie națională poate să funcționeze pe regulile corporative fără nicio problema.

Și astăzi Romsilva funcționează pe Legea 109, pe guvernanță corporativă. 

Eu cred sincer că, de data asta, silvicultorii, pe care îi respect foarte mult și cu care am o relație foarte bună, au fost victimele unei dezinformări și unei interpretări greșite, dacă cineva a spus așa ceva, că se vând pădurile.

Nu este absolut niciun pericol. Nu este în pericol nici pădurea, nici proprietatea publică în care se află și se va afla în continuare pădurea. Este, din punctul meu de vedere, o interpretare greșită a propunerii legislative care a trecut de Guvern”, a mai adăugat ministrul Mediului.

„Dacă vorbim despre jaf și furt din pădure, responsabili pentru pază cine sunt? Exact cei care spun că este în pericol pădurea. Există o vinovăție și din partea celor care au responsabilitatea de a păzi pădurea, indiferent dacă vorbim de Romsilva sau ocoalele private”, a punctat Tánczos Barna.