Un Raport special al Curții de Conturi a Uniunii Europene realizat în 2021 arată că banii primiți de statele membre pentru păduri din partea Comisiei Europene s-au folosit în acțiuni ale căror rezultate sunt „pozitive, dar limitate”. Curtea de Conturi face, la finalul Raportului, și câteva recomandări către Comisie. Una dintre acestea: să extindă utilizarea informațiilor geospațiale, inclusiv a tehnicilor de teledetecție, și să promoveze utilizarea acestora de către statele membre, cu scopul de a asigura o mai bună respectare a cerințelor UE în materie de gestionare a pădurilor și de exploatare forestieră ilegală.
Redăm câteva pasaje din Raport:
Curtea a examinat dacă acțiunile desfășurate de UE sprijină protecția biodiversității și contribuie la combaterea schimbărilor climatice în pădurile din UE. Curtea a analizat:
(a) impactul acțiunilor Comisiei în cadrul mai multor politici-cheie privind mediul și clima și
(b) impactul particular al măsurilor privind domeniul forestier finanțate prin programele de dezvoltare rurală din UE.
Majoritatea evaluărilor privind habitatele protejate prin directivă indică o stare de conservare precară sau nesatisfăcătoare a pădurilor din UE. Curtea a constatat că majoritatea măsurilor de conservare își propun să mențină starea, nu să o readucă la un nivel corespunzător.
În Spania, autoritățile au recunoscut că, în practică, drept urmare a unei comunicări necorespunzătoare între administrațiile din domeniul agricol și cele din domeniul conservării, se întâmplă des ca planurile de management să nu propună măsuri de conservare specifice. În Polonia, patru dintre cele cinci „programe cu sarcini de conservare” examinate de Curte conțineau obiective și ținte care nu erau nici specifice, nici măsurabile.
În 2016, Comisia a evaluat eficacitatea Regulamentului privind lemnul, acoperind primii doi ani de aplicare a acestuia (martie 2013-martie 2015) de către statele membre. La momentul respectiv, Comisia a precizat că era prea devreme pentru a putea concluziona dacă regulamentul împiedica introducerea pe piață a lemnului recoltat în mod ilegal. În 2020, Comisia a publicat un raport privind controalele efectuate de statele membre în temeiul regulamentului. Potrivit raportului, toate statele membre respectau cerințele formale prevăzute în regulament.
Comisia a concluzionat că, în pofida progreselor înregistrate, erau necesare eforturi susținute pentru a asigura punerea în practică a regulamentului într-o manieră consecventă și eficace în toate statele membre. Ea a constatat că numărul de controale a rămas redus în comparație cu numărul de operatori și și-a exprimat îndoielile că aceste controale cu frecvență scăzută ar avea un efect disuasiv. Potrivit raportului, existau aproximativ 3 042 884 de operatori interni în 21 de state membre și s-au efectuat controale asupra unui număr de 13 078 (0,43 %) în perioada de raportare de doi ani.
Responsabilitatea pentru examinarea funcționării și a eficacității Regulamentului privind lemnul revine Comisiei.
Principala sursă de informații pentru evaluările acesteia o constituie raportările statelor membre.
Regulamentul privind lemnul prevede obligația statelor membre de a pune la dispoziție informații privind aplicarea acestuia și lasă la latitudinea Comisiei stabilirea unui format și a procedurii de raportare prin intermediul unui act de punere în aplicare. Comisia nu a publicat un act de punere în aplicare, dar a instituit un sistem de raportare online pentru a colecta într-o manieră standardizată informații referitoare la controalele efectuate de statele membre. Raportările se axează pe criteriile de risc utilizate pentru selectarea operatorilor, pe numărul controalelor, pe intervalul de timp consacrat controalelor, pe tipul informațiilor consemnate și pe sancțiuni. Raportările în temeiul regulamentului nu furnizează informații care să permită Comisiei să analizeze calitatea activităților de monitorizare desfășurate de statele membre, normele naționale care definesc exploatarea forestieră ilegală sau procedurile folosite pentru controale. De asemenea, ea nu impune statelor membre să își susțină răspunsurile prin documente justificative care să îi permită să verifice acuratețea sau exhaustivitatea informațiilor.
Curtea a examinat procedurile naționale de control al exploatării forestiere la nivel intern din Germania, Spania și Polonia, pentru a evalua conținutul și amploarea controalelor și pentru a confirma importanța rolului Comisiei în procesul de monitorizare. Ea a constatat că deficiențele procedurale și absența anumitor controale reduc în practică eficacitatea Regulamentului privind lemnul.
Deficiențe în asigurarea respectării regulamentului la nivelul statelor membre: Saxonia-Anhalt (Germania) îi controlează pe operatorii interni în principal în temeiul legislației privind pădurile și al legislației privind protecția naturii. Acest land nu dispune de norme și proceduri pentru controale bazate pe Regulamentul privind lemnul și, prin urmare, nu a verificat niciun operator intern în temeiul acestuia.
Mecklenburg-Pomerania de Vest (Germania) efectuează controale asupra operatorilor interni doar în cazul raportării, de către părți terțe sau autorități, a unor posibile încălcări.
Asturia (Spania) a controlat 12 operatori interni în perioada 2016-2019. În 2017 sau în 2018, Asturia nu a controlat niciun operator intern. Autoritățile din această regiune au explicat că, la momentul respectiv, nu dețineau o listă a operatorilor care făceau obiectul regulamentului.
Un studiu recent al Comisiei a concluzionat că se poate folosi teledetecția pentru a se detecta exploatarea forestieră ilegală.
Teledetecția – de regulă, utilizarea aerofotografiei și a datelor satelitare – este un instrument de monitorizare valoros, fiindcă este eficient din punctul de vedere al costurilor și permite acoperirea unor suprafețe mari. Pentru a face distincția între exploatarea forestieră legală și cea ilegală, datele furnizate de teledetecție trebuie analizate în combinație cu evidențele privind tăierea de arbori și cu informații privind suprafețele protejate și limitele concesiunilor.
În general, Comisia nu a recurs la teledetecție pentru a monitoriza exploatarea forestieră ilegală în UE. Ea a folosit această abordare pentru a colecta informații în legătură cu trei încălcări ale Directivei Habitate și ale Directivei Păsări; una dintre aceste proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor a vizat, de asemenea, exploatarea forestieră ilegală.
În 2020, Comisia a declanșat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României în legătură cu exploatarea forestieră ilegală. Potrivit Comisiei, autoritățile române nu îi controlau în mod adecvat pe operatori și nu aplicau sancțiuni corespunzătoare. În plus, autoritățile au autorizat tăierea de arbori fără a evalua mai întâi impactul asupra habitatelor protejate, astfel cum este prevăzut în Directiva Habitate. Comisia a analizat și a combinat date de observare a Pământului, hărți și fotografii cu etichetare geografică pentru a colecta probe privind exploatarea forestieră ilegală în România. Ea a constatat că tăierea de arbori în mai multe situri Natura 2000 a condus la pierderea unor habitate forestiere protejate și a perturbat în mod grav speciile.
Recomandări
Consolidarea luptei împotriva exploatării forestiere ilegale
Comisia ar trebui:
(a) să analizeze posibilitatea de a elabora propuneri legislative care să urmărească consolidarea modului în care examinează controalele efectuate de statele membre în ceea ce privește Regulamentul privind lemnul;
(b) să extindă utilizarea informațiilor geospațiale, inclusiv a tehnicilor de teledetecție, și să promoveze utilizarea acestora de către statele membre, cu scopul de a asigura o mai bună respectare a cerințelor UE în materie de gestionare a pădurilor și de exploatare forestieră ilegală
Îmbunătățirea orientării măsurilor de dezvoltare rurală din domeniul forestier către aspectul biodiversității și cel al schimbărilor climatice
Comisia ar trebui să se asigure că:
(a) acțiunile finanțate în domeniul forestier se desfășoară în conformitate cu principiile gestionării durabile a pădurilor;
(b) dispune de informații relevante care să îi permită să evalueze contribuția măsurilor forestiere finanțate de UE la biodiversitatea în păduri, la atenuarea schimbărilor climatice în păduri și la adaptarea pădurilor la aceste schimbări.
Raportul complet:
