În perioada 18-19 noiembrie 2025, Parisul a găzduit o reuniune esențială a Grupului de Lucru privind Productivitatea Resurselor și Deșeurile (Working Party on Resource Productivity and Waste – WPRPW) din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Delegația României, condusă de secretarul de stat Raul Pop și secretarul general Alexandru Avram, a prezentat progresele țării noastre în alinierea la cele mai înalte standarde internaționale în materie de gestionare sustenabilă a resurselor și deșeurilor.
Acest eveniment nu este doar o formalitate diplomatică, ci un moment de răscruce în procesul de aderare a României la OECD – o organizație care reunește economiile cele mai avansate ale lumii și care promovează politici bazate pe bune practici, transparență și eficiență. Participarea activă a României subliniază un angajament profund: trecerea de la un model economic liniar, în care resursele sunt extrase, folosite și aruncate, la unul circular, unde materialele sunt păstrate în circuit cât mai mult posibil, reducând astfel presiunea asupra mediului și generând valoare economică durabilă.
Progresele României: De la SGR la responsabilitatea extinsă a producătorilor
Delegatia română a evidențiat câteva realizări concrete, care demonstrează că țara noastră nu doar vorbește despre economie circulară, ci o implementează pas cu pas:
- Sistemul de Garanție-Returnare (SGR): Lansat recent, SGR a înregistrat o adopție rapidă și eficientă, România fiind recunoscută internațional pentru una dintre cele mai rapide implementări din lume. Până la finele lui 2025, rata de returnare a ambalajelor (PET-uri, doze de aluminiu și sticle) se apropie de 82-90%, un succes care plasează România în fruntea țărilor cu scheme similare. Acest sistem nu doar reduce deșeurile abandonate, ci stimulează reciclarea de calitate superioară și creează locuri de muncă în lanțul de colectare și procesare.
- Centrele de Colectare Voluntară (CAV-uri) și schemele de responsabilitate extinsă a producătorului (EPR): România a întărit mecanismele prin care producătorii sunt responsabili pentru ciclul de viață al produselor lor, inclusiv pentru colectarea și reciclarea ambalajelor. Aceste instrumente, aliniate la directivele europene și la recomandările OECD, implică autorități locale, operatori economici și sectorul privat într-un parteneriat real.
- Colaborarea cu mediul privat: Un accent deosebit s-a pus pe dialogul cu companiile, esențial pentru scalarea soluțiilor circulare. Multe firme românești au adoptat deja strategii de economie circulară, optimizând resursele și reducând risipa, chiar dacă mai există loc de îmbunătățiri.
Aceste progrese nu sunt izolate. Ele fac parte din Strategia Națională privind Economia Circulară și din eforturile mai ample de aliniere la standardele OECD, unde România este apreciată pentru ritmul reformelor în domenii precum gestionarea deșeurilor și promovarea reutilizării.
Temele dezbătute: Reutilizarea ambalajelor, barierele logistice și materiile prime critice
Reuniunea a abordat provocări globale, dar cu rezonanță puternică pentru România:
- Modele de reutilizare pentru ambalajele din plastic și depășirea barierelor economice și logistice în fața produselor de unică folosință.
- Actualizarea ghidurilor privind Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (EPR), un instrument cheie pentru a face producătorii responsabili financiar și operațional.
- Gestionarea materiilor prime critice, administrarea plasticului și fluxurile transfrontaliere de deșeuri, inclusiv modificările recente ale Convenției de la Basel.
Mesajul OECD a fost unul de solidaritate: „Nu sunteți singuri pe acest drum”. Țările membre și cele candidate, precum România, împărtășesc soluții la provocări comune – de la poluarea cu plastic la securitatea resurselor într-o lume tot mai interdependentă.
De ce contează asta pentru păduri și pentru noi toți?
La ForestMania, vorbim adesea despre păduri ca despre un sistem circular perfect: copacii cresc, oferă lemn sustenabil, oxigen și habitat, iar prin gestionare responsabilă, ciclul se reia fără epuizare. Principiile economiei circulare – reducere, reutilizare, reciclare – se aplică și aici. Mai puține deșeuri înseamnă mai puțină presiune pe resursele naturale, inclusiv pe lemn ca materie primă. O Românie aliniată la standardele OECD va însemna politici mai coerente pentru silvicultură durabilă, combaterea tăierilor ilegale prin trasabilitate mai bună și valorificarea superioară a biomasei.
Participarea la această reuniune confirmă că România nu mai este doar un observator, ci un partener activ în construirea unui viitor în care resursele nu ajung la gunoi, ci rămân în circulație. Este un drum cu provocări – logistice, economice, comportamentale – dar și cu oportunități imense: locuri de muncă verzi, independență energetică, aer și ape mai curate.
Viitorul nu este doar despre a planta copaci, ci despre a construi un sistem în care nimic nu se irosește. România face pași importanți în această direcție, iar noi, cei care iubim pădurile, avem toate motivele să fim optimiști.
