18 iunie 2026 – Un nou pas important în dialogul european privind managementul carnivorelor mari
România și Slovacia au transmis Comisiei Europene o poziție comună prin care solicită inițierea unui proces de evaluare a unei flexibilități sporite în regimul strict de protecție aplicabil populațiilor de urs brun (Ursus arctos) care au atins și mențin pe termen lung o stare favorabilă de conservare (FCS). Subiectul va fi pus pe agenda următoarei reuniuni a Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH), la inițiativa celor două state membre.
Conform comunicatului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cele două țări atrag atenția că, deși dețin împreună peste jumătate din populația de urs brun a Uniunii Europene, suportă în mod disproporționat costurile, riscurile și responsabilitățile asociate conservării speciei.
„Conservarea biodiversității și protejarea oamenilor trebuie să meargă mână în mână”
Viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a subliniat necesitatea adaptării instrumentelor de management la realitățile din teren:„Conservarea biodiversității și protejarea oamenilor trebuie să meargă mână în mână. România a demonstrat că poate asigura menținerea unei populații viabile de urs brun, însă succesul conservării nu poate fi măsurat doar prin numărul exemplarelor. Atunci când comunitățile locale, fermierii și cetățenii suportă costuri și riscuri tot mai mari, este nevoie de instrumente de management adaptate realității din teren. Așa cum Uniunea Europeană a decis să introducă mai multă flexibilitate în gestionarea populațiilor de lup, considerăm că aceeași abordare trebuie analizată și în cazul ursului brun în statele membre unde specia a atins și menține o stare favorabilă de conservare.”
Datele prezentate de cele două state evidențiază creșterea constantă a populațiilor de urs și impactul semnificativ asupra siguranței publice, activităților agricole și comunităților locale. România și Slovacia solicită:
- Clarificarea aplicării prevederilor Directivei Habitate (92/43/CEE) pentru populațiile de mari carnivore aflate într-o stare favorabilă de conservare;
- Recunoașterea controlului științific al densității populației ca instrument legitim de management;
- Analizarea posibilității unui regim de gestionare mai flexibil, similar celui adoptat la nivel european pentru lup.
Context: Cea mai mare populație de urs brun din UE
România găzduiește cea mai mare populație de urs brun din Uniunea Europeană. Conform celui mai amplu studiu genetic realizat vreodată la nivel mondial pentru această specie (finalizat în 2025, cu analize pe aproximativ 24.000 de probe ADN colectate național), populația este estimată, într-un scenariu conservator, între 10.657 și 12.787 de indivizi, cu un nivel ridicat de diversitate genetică.
Această cifră depășește semnificativ nivelul considerat optim de către specialiști în unele documente de planificare (în jur de 4.000 de exemplare raportat la habitatul disponibil), generând presiuni crescute asupra habitatelor, fragmentare și, mai ales, conflicte tot mai frecvente cu omul.
Incidente cu urși care coboară în localități, atacă animale domestice, distrug culturi sau stupi, precum și cazuri grave care au implicat victime umane, au devenit o realitate zilnică în multe județe din Carpați. Autoritățile (jandarmi, fonduri cinegetice, primării) efectuează sute de intervenții anual, iar costurile cu despăgubirile și măsurile de prevenție sunt în creștere constantă.
Precedentul lupului și demersurile anterioare ale României
Poziția comună cu Slovacia vine după demersurile inițiate în iunie 2026 de viceprim-ministrul Tánczos Barna, care a anunțat trimiterea unei scrisori către Comisia Europeană și strângerea de susținători în rândul statelor membre pentru o abordare similară cu cea aplicată lupului.
În cazul lupului, Uniunea Europeană a introdus mai multă flexibilitate în gestionare (inclusiv în regiuni cu densități mari sau conflicte repetate), după incidente precum cel din Germania care a dus la reevaluarea statutului speciei în anumite contexte. Barna a subliniat atunci că „la noi, nu poneii sunt în pericol, ci oamenii” și că situația nu mai poate fi tolerată fără o schimbare la nivel european.
Ce urmează?
Subiectul va fi dezbătut la nivelul Consiliului AGRIFISH. MADR anunță că va continua să susțină, în dialogul european, măsuri care să permită menținerea echilibrului între obiectivele de conservare a biodiversității, siguranța cetățenilor și protejarea activităților economice din mediul rural.
