Două documente deosebit de importante au fost adoptate și asumate de Guvern în acest an, referitoare la păduri, inclusiv la reorganizarea Romsilva: PNRR și Strategia Națională pentru Păduri 2030. Sunt anumite puncte – jaloane – care trebuie îndeplinite până în 2026, dar altele au termen iulie 2023. Deocamdată, la nivel de RNP s-a constituit un grup de lucru care să pună „cap la cap” toate reformele și să creioneze noua față a regiei. O față care să fie prietenoasă nu doar cu mediul, ci și cu societatea civilă. O față care să scape regia de etichete de tot felul și care, la final, să înfățișeze o companie – fanion a statului român. Este o regândire a sistemului ce se va concentra pe creșterea productivității, a profitului, pe eliminarea punctelor slabe și a ineficienței. Pentru că, ani la rând, RNP a cheltuit ce a produs, fără să contribuie la bunăstarea proprietarului, adică statul. Lucrurile trebuie să se schimbe, mai ales în condițiile în care proprietarul e tot mai sărac.

„Prin PNRR combatem tăierile ilegale de păduri și toată masa lemnoasă va fi monitorizată digital, Romsilva va fi reformată și va munci pentru menținerea pădurilor României”, scria fostul ministru Cristian Ghinea în PNRR. Totul suna bine, dar multora le părea doar o teorie frumoasă. Iată că, obligați de UE și, de fapt, de banii pe care îi primim, acea teorie trebuie să devină fapt. Sau măcar o parte din ea.

Arbitri și jucători

Pentru a reforma RNP, e nevoie de modificarea hotărârii de Guvern în baza căreia funcționează, HG 229/2009, lucru care urmează să se întâmple. Deocamdată, suntem la faza de „creionare a unui plan” din care câteva chestiuni sunt totuși clare.

Și cei din Grupul de lucru care au creat schița de Strategie Națională pentru Păduri – Facultățile de Silvicultură de la Brașov și Suceava – au vorbit despre separarea activităților de administrare a pădurilor și exploatare a lemnului în cadrul RNP, într-un draft anterior. Au scris negru pe alb „Creștere eficiență administrativă RNP, separarea activităților de administrare a pădurilor și exploatare a lemnului în cadrul RNP”.

Ce presupune acest lucru? Concret, angajații unui ocol nu vor mai face și administrare și exploatare forestieră, lucru care suscita nemulțumirea multora. „Nu poți fi și arbitru, și jucător”, era descrisă situația lor. Imaginea cu angajații regiei care aveau într-o mână amenajamentul și în cealaltă drujba trebuie să devină istorie. Acum ei marchează, ei exploatează, ei vând. Prin urmare, vor fi separați și vor lucra pe fișe ale postului diferite. În cadrul unei Direcții Silvice se vor crea două compartimente, unul de gestiune și administrare fond forestier, unul de exploatare masă lemnoasă. Acolo unde nu sunt destui angajați, vor încheia, ca și până acum, contracte de prestări servicii cu firme private de exploatare forestieră. Concret, compartimentul de producție și normare și cel de fond forestier se mută la noua structură.

Cei din regie cu care am stat de vorbă spun că această reorganizare seamănă mai mult cu cea de la CFR, care s-a „spart” în CFR Marfă, Călători etc. Și că e păguboasă. Comentează că e o politică „machiavelică”, de tip „divide et impera”, în spatele căreia sunt „interese”. Ceea ce nu spun e că ieri, în timp ce Federația Silva scotea angajații regiei în fața Guvernului, erau trimiși în judecată patru angajați ai unui ocol: „unul dintre inculpați, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu de șef de ocol, l-a determinat pe un şef district și pe doi pădurari să consemneze în documentele ce vor fi întocmite dimensiuni mai mici ale arborilor decât cele reale, respectiv volume brute de masă lemnoasă mai mici decât cele reale, în scopul însușirii de către acesta a diferenţei de valoare”, arată rechizitoriul. Știri cu angajați-problemă tot apar, iar „proprietarul” a decis că e vremea să ia măsuri.

L-am contactat pe liderul Federației Silva pentru a ne pune la dispoziție planul de reorganizare al RNP pe care l-a contestat în fața Guvernului, dar ne-a declarat că „e un document care nu a fost făcut public” și care a circulat doar între instituțiile statului – Guvern, minister, regie. Am întrebat și la regie, și la minister. Acest document se pare că nu există, pentru că nimeni nu a auzit de el și nu îl are. Cel mai probabil, există o schiță internă, un document care e în lucru, un prim pas al marii reorganizări.

Noi provocări

O veste importantă e că nu vor avea loc reduceri de personal. În schimb, vor avea loc „transformări” de posturi. Cei care rămân „pe dinafară” după restructurarea unor direcții silvice vor putea lucra la depozitele de masă lemnoasă nou înființate. Este nevoie în permanență de cineva acolo pentru a primi și expedia lemn. O altă parte dintre muncitori vor face transport de lemn de foc către cetățeni, de exemplu. În această perioadă s-a pus frecvent problema celor din mediul rural care se încălzesc cu lemn de foc și sunt nevoiți să plătească sume mari nu doar pe lemn, ci și pe aducerea lui până în curte. RNP vrea să rezolve această problemă și, cel mai probabil, va ajuta mult la îmbunătățirea imaginii publice.

Această parte a reorganizării seamănă cu fostele întreprinderi forestiere de exploatare și transport. Se poate spune că Ministerul Mediului reînvie IFET-urile mai degrabă decât copiază reorganizarea CFR.

Pentru a putea face însă aceste drumuri, e nevoie de mașini. În aceste zile regia face achiziții: cumpără tractoare, TAF-uri, camioane de diferite tonaje, buldoexcavatoare pentru drumuri, încărcătoare pentru depozite. Un motiv pentru înnoirea utilajelor este și obligația prevăzută în Codul Silvic ca de la 1 ianuarie 2023 regia să scoată fasonat mai mult de jumătate din lemnul exploatat.

O altă schimbare va fi legată de direcțiile silvice din zonele cu fond forestier mic. Acestea vor fi desființate, întrucât se consideră că această gestiune „de tip ocol” nu are nevoie de o structură complexă de angajați, ca acum. Pădurea va merge la direcția învecinată și va fi „legată” de fondul forestier administrat de aceea. Directorul care rămâne fără funcție poate deveni, dacă vrea, șef de district la direcția vecină.

Salariații din Romsilva au auzit de aceste schimbări și s-au declarat complet nemulțumiți. Ieri au fost la protest, alături de sindicate din alte domenii, într-un miting „pentru justiție socială”. Pe lista de revendicări era și intenția de separare a activității de îngrijire a pădurii de cea de exploatare forestieră. Cu alte cuvinte, ei vor să continue așa, nu sunt de acord cu separarea. Mai mult, cer Guvernului să înființeze o comisie care să verifice retrocedările abuzive de păduri. O altă nemulțumire e legată de zvonul potrivit căruia paza pădurilor ar putea fi externalizată, lucru care nu se discută în acest moment nicăieri. Și, încă o revendicare importantă: Intervenția Guvernului României pentru a corecta în mod oficial cifra de 20 mil. mc. de lemn care, după declarațiile tendențioase ale unor demnitari din zona guvernamentală, ar fi dispărut anual din pădurile României. Această corecție se impune pentru a elimina dezinformările care circulă atât în societatea românească, cât și la nivelul Comisiei Europene.

Măsuri și obiective

Revenind la strategia pentru păduri, s-au stabilit câteva obiective foarte clare, dezideratul anunțat fiind o „administrație silvică eficientă și transparentă”. Pentru asta, e nevoie de anumite măsuri:

• Implementarea unor proceduri administrative simplificate care reduc la minimum costurile și piedicile birocratice
• Stabilirea în mod transparent a unor indicatori de performanță pentru pădurile statului
• Asigurarea serviciilor de pază și administrare pentru toate pădurile, indiferent de proprietar
• Prevederi clare privind obligațiile de rezultat și a celor de procedură pentru managementul forestier. Integrarea acestora cu obiectivele și instrumentele de management
• Creșterea gradului de transparentizarea a actului de administrare a pădurilor
• Dezvoltarea platformei informaționale Registru Unic de Evidență al Pădurilor și integrarea ei cu sisteme compatibile.
• Asigurarea eficienței cadrului de administrare a pădurilor.

Ca obiective clare, iată câteva:

• Asigurarea transparenței cadrului de administrare
• Asigurarea administrării tuturor suprafețelor de pădure
• Asigurarea eficacității cadrului de administrare
• Reducerea factorilor favorizanți pentru corupție și influență politică
• Transparentizarea, accesul publicului la informațiile privind pădurea.

Pentru a discuta despre toate acestea, conducerea executivă a regiei si directorii directiilor silvice au participat pe 13 octombrie, la Brasov, la o sedintă. Tot atunci s-a decis crearea uni grup de lucru intern care să înceapă să lucreze la punerea în practică a măsurilor de mai sus. Au timp până în 2026.