Pe circuitul de avizare al Ministerului Mediului se află în aceste zile un Ordin de ministru ce introduce, după 12 ani de interdicție, cote de vânătoare la cocoșul de munte. Din totalul aprobat, de 239 de exemplare, cele mai multe pot fi vânate în județele Harghita (38) și Suceava (28).

Ce prevede Ordinul?

„Motivat de faptul că în lucrările de specialitate pentru specia cocoș de munte doar un procent de 10% din pui supraviețuiesc, precum și de faptul că la această specie se recoltează doar masculul, cotele de recoltă pentru această specie propuse spre aprobare au fost calculate prin aplicarea unui procent de 2% din efectivul evaluate, acestea fiind în concordanţă cu potenţialul productiv cinegetic al fondurilor cinegetice şi cu condiţiile specifice activităţii de management cinegetic din ţara noastră.

Față de cele anterior prezente, se constată că mărimea cotelor de recoltă propuse spre aprobare nu influențează statutul de conservare al speciei, nivelurile populaționale fiind stabile sau în creștere, efectivele evaluate fiind mai mari decât efectivele optime.

Având în vedere cele prezentate a fost elaborat proiectul de ordin privind aprobarea cotelor de recoltă pentru specia cocoș de munte (Tetrao Urogallus), pentru perioada 10 septembrie – 30 noiembrie 2022”.

Cum de a fost interzisă vânătoarea la cocoșul de munte?

În 2010, Uniunea Europeană a solicitat României restrângerea perioadei de vânătoare la o serie de păsări cum ar fi guguștiucul, cioara de semănătură, gâsca de vară și rața mare. Prin Ordonanța 102 din 2010, Guvernul Emil Boc a pus în aplicare solicitarea, eliminând totodată și perioada de vânătoare pentru cocoșul de munte. Până atunci, cocoșul se vâna în fiecare an.

O problemă

Specialiștii consultați de forestmania.ro asupra acestui subiect spun că problema Ordinului nou nu este faptul că se va putea vâna din nou cocoșul de munte, ci perioada în care vânătoarea lui va fi permisă. Pentru că legea va permite vânarea toamna, între septembrie și noiembrie, și nu primăvara, când e vremea rotitului și a împerecherii.

Toamna are loc ceea ce numim „rotitul rece” sau „rotitul fals” și care se petrece simultan cu boncănitul la cerb. Este o perioadă de inițiere, extrem de interesantă, dar care poate fi fatală acestor păsări minunate. Dan Lungu, doctor în silvicultură, de la Garda Forestieră Suceava, explică în cartea sa, „Păsări sălbatice din nordul Carpaților Orientali”:

„Cocoșii de munte se întâlnesc în grupuri în această perioadă, dar nu rotesc și nu desfășoară alte activități caracteristice comportamentului de reproducere. De fapt, gotca aduce puii care sunt mari, cocoși și găini, în locurile de rotit sau în apropierea acestora pentru ca ei să cunoască și să se familiarizeze cu terenul din bătaie pe care o să-l frecventeze primăvara. Astfel, cocoși și găini, în grup sau solitari, pot fi întâlniți pe marginea drumurilor forestiere sau în apropierea acestora la altitudini de peste 1100 de metri, până la 15 octombrie. În această perioadă, datorită faptului că sunt tineri și nu conștientizează un eventual pericol, cocoșii nu se sperie și nu se retrag imediat după apariția omului. Acest comporament pasiv se datorează faptului că au fost crescuți și protejați de primejdii de la eclozare și până în toamnă de către gotcă, care în momentul de față îi părăsește, pentru ca ei să se adapteze la mediul silvatic”.

Așadar, problema e că perioada aceasta e extrem de periculoasă pentru cocoșul de munte, pentru că e vulnerabil. Este o vânătoare ușoară, care nici măcar nu se poate numi vânătoare, din moment ce prada stă pe loc.

Vânătoarea în primăvară, doar pentru cei iscusiți

În mod normal, cocoșul de munte ar trebui vânat în perioada de împerechere, dar câți vânători experimentați avem pentru asta?  Atunci au loc ritualuri incredibile, iar cocoșul este extrem de atent la orice zgomot. El trebuie urmărit chiar și zile în șir… Pe vremuri, adevărații vânători dormeau în pădure și își făceau câte un foc mic și umblau cu felinare și în vârful picioarelor, ca să nu îl alunge. Cocoșul e „suspicios” în perioada de împerechere. Fiecare exemplar are locul său în arbore, pe care îl păstrează pe toată perioada împerecherii sau chiar și în anii următori. Locul în care are loc rotirea se numește „vatră de rotit” și aici păsările își coboară aripile și își desfac coada în formă de evantai, cântă și stau cu gâtul întins. Dacă prin zonă trece în zbor vreun huhurez sau vreun corb, cocoșul de munte stă nemișcat, fără să mai cânte, chiar și o oră. După ce trece pericolul, își reia cântecul și rotitul…

Un număr estimativ

Chiar dacă se vehiculează anumite cifre ale cocoșilor de munte de pe teritoriul României, acestea sunt relative. Locurile lor sunt greu accesibile, iar experți care să cunoască detalii despre aceste păsări avem puțini. S-a vorbit despre cifra de 11.000 de exemplare, în 2019. Totuși, chiar dacă unii vor spune că nefiind vânat, s-a înmulțit și „avem destui”, lucrurile nu stau chiar așa: cocoșul de munte are mulți prădători. În contextul în care România protejează ursul și lupul, nu ne poate mira faptul că speciile vulnerabile le stau la dispoziție.

Reacții peste reacții

Organizația de protecție a mediului Agent Green a lansat chiar o petiție de demitere a ministrului Tánczos Barna, din cauza modificărilor la legea vânătorii:

„Ursul este periculos, căprioarele devorează pădurea, mistreții răspândesc boli, vulpile sunt șirete, ciocârlia cântă prea tare, caprele negre ne dau cu bolovani în cap. Pentru fiecare ființă, ministrul Tanczos Barna găsește motiv să fie ucisă de gloanțele vânătorilor care îl susțin în poziție. Dar cocoșul de munte, săracul, cu ce a greșit de a ajuns în noul ordin de ministru pentru a fi executat? Abia mai sunt câțiva pe ici pe colo, după ce habitatul său din imediata vecinătate a golurilor alpine a fost devastat în întreaga țară. Mai exact, ordinul prevede ca vor fi ucisi 239 de cocosi de munte chiar toamna aceasta. Dar avem, oare, atâția?

Și poate mai mult decât nebunia ministrului, ne deranjează liniștea publicului pe care Guvernul are grijă să îl țină ocupat cu alte subiecte. Așa că, te rugăm, oricât de ocupat ești, semnează petiția să zboare ministrul din funcție și nu cocoșul”, arată ONG-ul.

În replică, vânătorii spun că ong-iștii au „interese de moment” și îi invită pe teren, la numărat.

Iată fragmente din comunicatul Federației Asociațiilor Vânătorești:

„Când e vorba de urs aceștia (ONG- urile, n.red) devin ursologi, când e vorba de gândaci, devin entomologi, când vorbim de cocoș de munte devin „cocoșari”. Dragilor, așa nu vom ajunge la capăt, trebuie să înțeleagă toată lumea că managementul cinegetic, se încheie cu valorificarea prin vânătoare a unor exemplare și nu implică ”emoții”. Unde sunt emoții dispare rațiunea și știința și apar speculațiile.

Sunt 2 aspecte de comentat:

1. Legea este clară, stabilește sezonul de vânătoare și faptul că se vânează: „conform cotei de recoltă”, acesta însemnând că Ministrul este obligat prin lege să asigure cotă de recoltă pe calea unui Ordin de Ministru, cotă care reflectă gradul de protecție a speciei. FeAV a fost prezent la dezbaterea publică a ordinului și am constat că nici o organizație de mediu nu a vorbit despre cocoșul de munte ori să aibă un punct de vedere referitor la cotă.

2. ONG-ul Agent Green se întreabă ironic, „oare avem atâtea exemplare?” Suntem convinși că autorul articolului nu a fost vreodată în luna martie, aproape de golul alpin la numărat exemplare de cocoș de munte, în timpul ritualului sacru al împerecherii. Paznicii de vânătoare, care sunt huliți de dânșii, au fost prezenți și au făcut evaluarea, chiar dacă vânătoarea nu era posibilă și practic nu ar fi trebuit să fie interesați de evoluția speciei, din punct de vedere al numărului de exemplare. Deci stimate domnule „emoție” dacă credeți că nu avem atâtea exemplare la nivel de țară, vă rugăm frumos să vă prezintați cu încă 500 de colaboratori toți la fel de „emoționați” ca și dumneavoastră, la asociațiile de vânătoare care gestionează populații de cocoș de munte. Adunarea este la ora 3 dimineața și vă rugăm să veniți cu ranița pregătită. Veți merge la evaluare de cocoș de munte bine dispuși, mai ales dacă o să luați și laptop-ul, deoarece din spatele tastaturii se numără mai bine cocoșii de munte, din păcate însă nu puteți lua trotineta, ori mașina Tesla.

În încheiere, FeAV consideră că acest Ordin de Ministru este ceva normal într-o țară normală. Păcat că uneori emoțiile influențează managementul cinegetic, care în mod normal ar trebui să aibă o fundamentare profesională și științifică, nu emoțională. FeAV va milita întotdeauna pentru ca managementul cinegetic să fie lipsit de „emoții” gen Agent Green”, se arată în comunicatul semnat de președintele FEAV, Marian Diaconu.

Între timp, cum spuneam, ordinul este în avizare și urmează a fi publicat în Monitorul Oficial. Din 27 iulie 2022 el a stat în dezbatere publică și a putut fi corectat. Din câte ne-a declarat președintele Asociației în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare, cocoșul de munte nu figurează pe lista speciilor în pericol, prin urmare este firesc să fie reintrodusă cota.

Păcat că perioada e greșită…

Proiectul de Ordin, referatul și anexele pot fi consultate AICI.