În urmă cu două săptămâni, o comisie formată din specialiști și autorități locale se afla într-o gospodărie din comuna Pătlăgeanca din Tulcea pentru a constata un nou atac al șacalilor: aceștia trecuseră de gardul electric și uciseseră trei viței… Și nu era prima dată. Presa locală trăgea un nou semnal de alarmă pe această temă, subliniind că numărul șacalilor din Delta Dunării depășește câteva mii de exemplare.

Dacă despre prezența masivă a șacalului în Delta Dunării se vorbește deja de ani buni, iată că mai nou acesta a ajuns, trecând prin Brăila, până pe malurile Buzăului. Cei din Călărași și Ialomița le aud urletele deja de mult, pe înserat, la marginile terenurilor agricole și sunt voci care reclamă că au început atacurile în curți… Anul trecut, cei care locuiesc în apropierea zonelor împădurite de lângă râul Mureș, în Arad, anunțau că sunt „terorizaţi” de șacali, după ce au început să le dispară animalele din curți. „Nimeni nu mai are curajul să meargă după lăsarea întunericului prin zonă. Sunetele pe care le fac noaptea haitele de șacali sunt semnalul că pornesc la vânătoare. Își aleg pradă din curțile oamenilor, de care se apropie tot mai mult”, relata presa în noiembrie 2022.

Chiar dacă nu e la fel de temut ca lupul, șacalul nu e de ignorat: este un dăunător care se hrănește cu iepuri, prepelițe și ouăle lor, pui de căprior. „De-aia nu le mai avem… Pentru șacali, mistreți și vulpi nu ar trebui să existe cote de vânătoare, ci ar trebui lăsat la liber, la latitudinea gestionarului, pentru că el știe ce are de făcut. Nu vorbim de stârpire aici… Pentru că oricum șacalul e greu de vânat”, a declarat, pentru forestmania.ro, specialistul în faună Dan Lungu, consilier superior în Garda Forestieră.

Pentru a opri înmulțirea șacalilor, cei de la Biosfera Deltei Dunării au semnat în cele din urmă un contract privind îndepărtarea/recoltarea controlată de șacali din perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării cu Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Tulcea. „S-a primit aprobarea pentru extragerea a 400 de exemplare din această specie în cursul anului 2023”, a anunțat Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării. Ce înseamnă 400 de exemplare? Greu de spus.

„Conform unui raport invocat de Administraţia Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării (ARBDD), în rezervaţia naturală ar exista o populaţie de şacali aproximată la 1.800-3.500 de exemplare, dar date exacte nu se cunosc, deoarece o statistică precisă nu s-a mai făcut din anul 2016”, relatează rfi.ro. Merită subliniat că șacalii se împerechează în februarie-martie și, după o gestație de 9 săptămâni, femela fată între 4- și 8 pui.

„Se apelează în final tot la vânători pentru a repara ceva din ce se mai poate repara”

Președintele Asociației în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare, Adrian Lică, e supărat și dă vina pe autorități, care ascultă de organizațiile de protecție a mediului în luarea deciziilor.

„În sezoanele de vânătoare 2020-2021 și 2021-2022, șacalii s-au înmulțit acolo unde cotele de recoltă care trebuiau realizate de gestionari pentru dăunătoarele cu păr și pene au fost suspendate în instanță la cererea unei asociații de protecție a mediului, iar în Delta Dunării efectivele de sacali au crescut peste măsură după ce vânătoarea s-a interzis definitiv  în Rezervația Biosferei Deltei Dunării,  iar odată cu interzicerea vânătorii s-a interzis inclusiv combaterea dăunătoarelor cu păr și pene.

Acum, cei care au luat acea decizie greșită vor să o dreagă cumva chemând în ajutor tot asociațiile de vânătoare pentru a recolta șacalii, iar acestea, deși ar putea să refuze, o fac pentru că vor să câștige acei bani din contractele de prestări servicii.

Exact ca și la urși, cei care au luat deciziile greșite atunci când i-au ascultat pe cei care condamnă vânătoarea, apelează în final tot la vânători pentru a repara ceva din ce se mai poate repara.

Problema în Rezervația Biosferei Delta Dunării nu este doar faptul că sacalii atacă gospodăriile oamenilor, problema cea mai mare este că din cauza înmulțirii sacalilor au dispărut și întregi specii de păsări pentru a căror protecție s-a interzis vânătoarea în Delta Dunării.

Ridicolul situației a culminat în toamna anului 2022, când s-a populat în Munții Măcinului cu o întreagă haită de lupi, cu scopul de a decima efectivele de șacali, existând aceleași intenții și pentru Delta Dunării.

Așa se întâmplă când managementul cinegetic a devenit unealta oricui, doar pentru că se declară iubitori de animale și protectori ai mediului…”, explică, pentru forestmania.ro, președintele ABVAV.

Șacalii au și câțiva avocați

Există și opinii contrare vânătorilor când vine vorba de șacali. Cum este cea a medicului veterinar Antal Boncoi, din Tulcea. El a publicat un articol (pentru care a fost atacat pe toate planurile) în care explica, într-un mod direct, că imaginea creată acestui animal este distorsionată de media și de oameni fără pregătire. „Un șacal cântărește 10 – 12 kilograme, are o lungime de 120 de centimetri, din care numai coada e 30. Imaginați-vă un cățel lunguieț de greutatea aceasta. Înfiorător, nu? O bestie…”, scrie medicul. El e de părere că oamenii care se plâng de atacurile șacalilor ar trebui să investească în garduri pentru protejarea gospodăriilor, iar ciobanii să își păzească turmele cu câini ciobănești.

Ecologia hilacului

Există și un ONG din Sibiu – Crispus, dar o comunitate pe Facebook numită „Ecologia hilacului”, entități care se opun vânătorii masive a șacalului. Pagina de Facebook a fost creată în luna martie a acestui an și promovează ecologia și protecția mediului, a sistemelor ecologice specifice șacalului auriu. Ei anunță câteva cifre destul de îngrijorătoare:

„Dacă urmărim raportările și efectivele de exemplare împușcate (Hunting Bag Data) în centralizatoarele pe care vânătorii le completează an de an, observăm că în ultimul sezon de vânătoare 2021-2022 s-au împușcat 35.978 de exemplare de VULPE, cu 5.876 mai puțin decât în sezonul de vânătoare 2019-2021 (41.845 exemplare).

Efectiv estimat (exemplare vii de vulpe):

• 76.381 (2022)

În același timp, exemplarele de ȘACAL AURIU moarte oficial în bătaia puștii au crescut de la 9.000 la 11.291.

Efectiv estimat (exemplarele vii de șacal auriu):

• 15.713 (2019)

• 23.042 (2022)”.

Mai mult, ei spun că există o legătură foarte strânsă între politicile de mediu și înmulțirea șacalilor, dând exemple cadavrele de animale domestice din gospodării aruncate pe câmpuri.

„Noi nu avem necrofagi, iar șacalul efectiv a găsit o nișă aici. A găsit hrană, aceste hoituri care în mod normal ar trebui duse la groapa cu var a satului. Este efectiv interzis să iei vaca moartă sau porcul în căruță și să îl arunci pe câmp. Și totuși se întâmplă asta. Plus că vin la gunoaiele aruncate tot așa, pe câmpuri. Pentru că nu avem politici de mediu care să fie respectate. Pe de altă parte, acolo unde au fost cazuri cu vițeii atacați… se știa din timp că vine sorocul, se știa că există acest risc… Totuși nu s-au luat măsuri și te întrebi de ce. Noi, ca români, suntem mereu luați prin surprindere… Deși avem date să prevenim. Și, pe de-a treia parte, colegii noștri au analizat conținutul stomacal al mai multor exemplare de șacali uciși și au descoperit că 50% din hrana lor fuseseră rozătoare mici, iar cealaltă 50% vegetale”, a precizat, pentru forestmania.ro, unul dintre membrii asociației.

Aproape de amenințare

În plus, ei au transmis și un comunicat pe tema cotelor de vânătoare pentru șacal.

„Studiile preliminare au arătat o creștere a efectivelor acolo unde există presiune prin vânătoare, iar în Delta Dunării se estimează că specia a ajuns la capacitatea de suport a habitatului între anii 2015-2018 ajungând la o populație actuală de 1800-3500 de indivizi.

Hilacul sau șacalul auriu este o specie din categoria IUCN NT Near Threatened sau „aproape de amenințare” (EMA 2007, nivel EU 25) sau LC „preocupare minoră” (nivel Europa geografică), catalogată ca fiind o specie de interes comunitar, conform OUG 57/2007, regăsindu-se în Anexa Va a Directivei Habitate alături de capra neagră.

Pentru aceste specii de interes comunitar, conform articolului 11 din Directiva Habitate, monitorizarea statutului de conservare constituie obligație de stat. Datele trebuie colectate atât înauntru dar și în afara siturilor Natira 2000 pentru a aprecia statutul de conservare al speciei. Rezultatele provenite în urma acestor monitorizări se înaintează Comisiei Europene tot la 6 ani, conform Articolului 17.

În articolul 14 se menționează că măsurile de management se pot implementa numai după studii de monitorizare și rapoarte științifice care ar fi trebuit să fie înaintate Comisiei.

Pentru extragerea șacalului prin vânătoare, sunt interzise o serie de tehnici de care se regăsesc în anexa VI a Directivei Habitate. Printre acestea sunt vânatul cu momeli sau la cadavre de alte animale, vânatul cu lunetă sau cu chemătoare și vânatul folosind vehicule motorizate”, mai spun cei de la Ecologia hilacului.

„Nu se mai poate vorbi de echilibru”

Contactat de forestmania.ro, directorul AJVPS Buzău, ing. Dragoș Ștefănescu, spune că ce e destul, e destul. Că Delta a devenit „pepinieră de șacali” și că e un dezastru ce se întâmplă acolo. „Și la noi, pe malurile Buzăului, e concert în fiecare seară. Vorbim de o creștere explozivă, pe toate văile apelor. Creează probleme la orice exemplar mic, cu păr și pene, mai ales în perioada clocitului sau fătărilor… Pentru că puii nu fug. În mai – iunie apar fătările la căprior. Șacalul adună toți acești pui – de iepure, de căprior și de prepeliță sau alte păsări care cuibăresc pe sol ca pe ciuperci… E nevoie de conștientizare. Dacă noi ne facem treaba și recoltăm cota integral, poate reușim să ținem populația la nivel acceptabil. Dar nu se mai poate vorbi de echilibru”.

(Foto: Antal Boncoi, Crispus NGO Sibiu)