Schița Strategiei Naționale pentru Păduri 2030 se lansează luni, la Brașov

0
353

Draftul Strategiei Naționale pentru Păduri 2030 va fi prezentat luni, 22 august, la Brașov, în Aula „Sergiu Chiriacescu” a Universității Transilvania, începând cu ora 11.00.

La elaborarea Strategiei Naționale Forestiere 2030, un proiect demarat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor la începutul anului 2022, participă profesori ai Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, din cadrul Universității Transilvania din Braşov, ai Facultăţii de Silvicultură din Suceava precum şi experţi independenți din sectorul forestier.

Viitoarele direcții strategice care vor fi cuprinse în viitoarea Strategie vor viza tematici precum:

  • Trasabilitatea lemnului și prima punere pe piață;
  • Obligații de procedură vs. obligații de rezultat în gestionarea pădurii;
  • Manifestarea dreptului de proprietate asupra deciziei tehnice în păduri;
  • Proceduri simplificate pentru monitorizarea proprietăților forestiere;
  • Sistem de evaluare și compensare a serviciilor ecosistemelor;
  • Segregarea conservării biodiversității de managementul forestier vs. integrarea conservării biodiversității în managementul forestier;
  • Instrumente economice de sprijin pentru creșterea contribuției sectorului la economia locală;
  • Evaluarea preliminară a pieței lemnului/balanță lemn;
  • Identificarea celor mai bune opțiuni de selectare a speciilor forestiere pentru împădurirea terenurilor pretabile în corelare cu scenariile climatice preconizate pentru asigurarea unei adaptări cât mai bune a acestora la schimbările climatice.

Câteva fragmente din Strategie:

„Impactul sectorului forestier în economia națională este substanțial. În ultimii 10 ani, împreună cu industria mobilei, sectorul forestier a contribuit anual, în medie, cu 3,5% la PIB-ul României, generând un excedent în balanța comercială externă de până la 2 miliarde euro/an.

Rolul socio-economic al pădurilor este important și din perspectiva asigurării locurilor de muncă, în special în zona rurală. În România, locurile de muncă în sectorul forestier au o contribuție majoră la prevenirea migrației forței de muncă. Sectorul forestier (incluzând industria mobilei) creează peste 150.000 de locuri de muncă directe și contribuie indirect la crearea altor 300.000 de locuri de muncă în sectoare conexe, precum cele de construcții, agricol și energetic. Biomasa forestieră asigură încălzirea a 3,5 milioane de gospodării în România, cu un consum estimat, în strategia energetică a României, la 14 milioane de tone m3.

În pofida schimbărilor socio-economice majore ce au avut loc, cadrul de reglementare a sectorului forestier a rămas dominat de paradigma unui sistem legislativ rigid, prescriptiv, nediferențiat în raport cu forma de proprietate, bazat aproape în totalitate pe instrumente de comandă și control. Actualul sistem nu are eficacitatea așteptată, iar acest aspect se reflect într-o evidentă tensiune socială, implicand toate grupurile interesate și afectate de gestionarea pădurilor: proprietari privați, administrarea silvică de stat și privată, firme de exploatare a pădurilor și industrializarea lemnului, organizații de protecția mediului, societatea civilă etc. Prin urmare, Strategia Națională pentru Păduri (SNP 30) trebuie să asigure un demers de bună guvernanță, bazat pe coerența legislației din domeniul forestier, asumarea răspunderii și transparență, și care să valorifice mai eficient principiile de gestionare durabilă a pădurilor care au asigurat productivitatea, rolul multifuncțional, stabilitatea și biodiversitatea pădurilor României.

Produsele din lemn fabricate în mod durabil și cu o durată lungă de viață pot contribui la realizarea neutralității climatice. În țara noastră, utilizarea principiului continuității, ca fundament al gestionării durabile a pădurilor, asigură sustenabilitatea recoltelor de lemn, iar raportul dintre volumele de lemn exploatate și creșterea curentă se află sub media țărilor din UE. Mai mult, gestionarea cvasitotalității (peste90%) pădurilor României în regimul codru, cu vârste ale exploatabilității mari și sortimente-țel de lemn gros, oferă un avantaj comparativ important țării noastre pe piața produselor lemnoase cu o durată lungă de viață.

Evaluarea gradului de valorificare a sortimentelor de lemn gros în produse de lungă durată este însă dificilă în absența unei balanțe naționale a lemnului. Lanțurile valorice bazate pe păduri sprijină locurile de muncă în economia verde. Este necesară, astfel, sporirea ofertei de produse din lemn prelucrate superior, cu o durată lungă de viață, cu investiții pe parcursul întregului lanț de prelucrare a lemnului, care să fie generatoare de valoare adăugată mare. Produsele din lemn cu o durată scurtă de viață au, de asemenea, un rol important, în special în ceea ce privește asigurarea încălzirii pentru gospodăriile vulnerabile, cu acces limitat la alte surse de energie. În prezent, în România, lemnul de foc este o resursă indispensabilă pentru majoritatea gospodăriilor, în special în mediul rural. O provocare important este combaterea sărăciei energetice (lipsa accesului la servicii energetice moderne) pentru comunitățile locale, cu respectarea celor mai bune practice în ceea ce privește sustenabilitatea producerii biomasei”.

Draftul e disponibil AICI.

Sursa: Ministerul Mediului

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.