Constantin Ancuța e un om cu multe pasiuni și specializări. De 20 de ani lucrează la Herghelia Mangalia, pe care o și conduce, din 2015. Dar, în afară de cai, poate vorbi despre agricultură – la bază e inginer agronom – dar și despre protecție civilă sau puieți forestieri. Și, pe lângă diploma de auditor SSM, mai are una specială: e detectiv particular. La anul are de gând să se pensioneze și licența dată de Inspectoratul General al Poliției Române îl va ajuta să-și umple timpul și să se ocupe de cabinetul său de investigator.
Până atunci, însă, mai stă puțin cu caii…
Originar din Vâlcea, Constantin Ancuța a lucrat ca inginer agronom în Constanța, la IAS. La câțiva ani după Revoluție a vrut să își facă o pepinieră de plante ornamentale. Voia să planteze și puieți forestieri. Prin urmare, a făcut școală de tehnician silvic. Cu diploma în buzunar, s-a reorientat spre Romsilva. A început de jos, cu munca la Ocolul Silvic Băneasa, apoi la Ocolul Silvic Cernavodă. În 2004, a ajuns la Herghelia Mangalia, că era nevoie un om cu studii de agronomie. Aici a înființat chiar și perdele forestiere. Și câte n-a făcut, la câte n-a lucrat! Inclusiv la hipodrom.
Am stat de vorbă cu el pentru că e unul dintre cititorii forestmania.ro. E atent la presă, la ce se scrie despre domeniu.
„Citesc presa, mai ales ce se scrie despre Romsilva. Dar și despre păduri, în general, și despre cai. Îmi plac lucrurile corecte, oameni corecți. Corecți cu ceilalți, corecți cu ei înșiși. Și îmi plac oamenii activi, care dacă au un nasture rupt, îl cos. Vorba mea preferată e : Somnul e vecin cu moartea!”, spune el.
Nu mai are acum timp de activitatea de detectiv. Caii îi ocupă ziua întreagă. Dar e tare mândru de ei. La ultimul concurs, la Zorabia, au luat locul 2 cu un armăsar de 6 ani și locul 6 la frumusețe. Anul trecut, locul 2 în Slovacia. Sunt lucruri care contează, palmaresul, trofeele.
Ar putea vorbi despre cai non stop…
„Când voi ieși la pensie mă voi ocupa din nou de cabinetul de detectiv. Am licență din 2015. Să știți că e o afacere bună. E o chestiune … individuală, a mea. Nu m-am implicat niciodată în cazuri de familii, să urmăresc oameni cu probleme conjugale sau de copii. Nu. Cele de care m-am ocupat și de care mă voi ocupa sunt din domeniul economic. De exemplu, oameni care au de returnat bani și nu mai dau niciun semn. Rău-platnicii”, explică Ancuța. Când se ocupa de cabinetul de detectiv avea încă timp. Acum nu mai are.
„Timpul e cel mai mare dușman al meu”, spune el.
Între 2011 și 2015 a lucrat la Direcția Silvică Constanța. A fost o perioadă cu multe provocări. Inclusiv asta: „În 2013, Consiliul Județean Constanța voia să ia herghelia de la Mangalia. M-am opus din toate puterile. Pe ei nu îi interesau caii… Ci cele 200 de hectare de teren intravilan în buza mării. Acum ar fi fost aici cine știe ce resort, ce complex turistic”.
În 2015, a revenit la herghelie. Este și anul în care herghelia trece în subordinea Direcției de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor, ca subunitate a acesteia. A dat concurs pentru postul de director și l-a luat. Din 2017 nu și-a luat o zi de concediu. Sunt oameni puțini și … cai mulți.
„Fiecare loc din țara asta are miturile și legendele lui”
Herghelia de la Mangalia a fost înființată prin decret regal în anul 1928. Principal obiectiv: păstrarea cât mai fidelă a caracteristicilor morfo-fiziologice ale calului „Arab”.
Sunt multe legende despre caii de aici. S-a vorbit, de exemplu, despre cum Nicușor Ceaușescu ar fi pierdut herghelia la cărți (poker) sau cum Sergiu Nicolaescu ar fi călărit calul Regelui Mihai. Sau că regele Hussein al Iordaniei ar fi vrut să plătească 80.000 de dolari americani pe un cal de aici…
„Fiecare loc din țara asta are miturile și legendele lui. Dar nu am găsit niciun document care să ateste toate aceste lucruri… Sunt povești. Ce pot să vă spun e că cel mai scump cal de la această herghelie s-a vândut în 2007 cu prețul de 237.000 de lei unui om de afaceri din Craiova. Problema nu sunt legendele, ci realitatea. Iar realitatea e că nu avem sportivi pentru cai. Pentru că sunt multe lucruri care se pot face – și unele se fac: curse de anduranță, curse de galop, pe hipodrom, și curse de trap. Dar nu sunt oameni care să urce pe cai. Nu mai sunt…”.
Mangalia e „casa” cailor Pur Sânge Arab. Sunt 214. Cu ei își petrece zilele Constantin Ancuța. De aici au plecat mulți cai care sunt azi la cluburi hipice din toată țara. Sunt buni pentru echitație. „Avem o bază genetică foarte bună. Și trebuie să avem grijă de ea”.
El va mai sta un an aici. Să sperăm că în locul lui va veni un domn la fel de special. La finalul discuției, ne-a adresat o rugăminte: „Vă rog să nu-mi atribuiți lucruri mărețe! Sunt un om simplu. Nu sunt obișnuit să ies în față!”
Sa fie sanatos! E priceput, energic, sufletist si voluntar!
Îi dorim multă sănătate! Este dedicat hergheliei, plin de energie și abnegație,considerat fiind un profesionist desăvârșit. Nu în ultimul rând, trebuie să amintesc că are mult umor și este unul din cei mai carismatici colegi.
FELICITARI.